LA VALE SAU LA DEAL CU NEBUNUL NEGRU ÎN SPATE

Încă nu n-am revenit. Încă orbecăim prin negura obsedantelor rumori, față de care devenim din ce în ce mai obligați, din ce în ce mai legați, asemenea prizonierilor duși spre locul execuției. Apar la suprafață, în sensul punerii secretelor pe masă, în discuții publice, relatări, dezvăluiri, tot felul de mișmașuri, de la bani la crime, în care sunt implicați lideri politici sau șefi de stat, încercându-se astfel să se găsească drumul spre adevăr, spre deconspirarea afacerilor lumii în care a fost implicată și România, cu nume și prenume, cu identități precise, cu date cuprinse în actele de identitate ale acestora.

Evident că, Traian Băsescu nu avea cum să lipsească de la această confruntare (deja cu țipete și înjurături), cu atât mai mult cu cât fostul președinte al României, din perioada 2004-2014, încearcă, din proprie inițiativă, să țină să fie prezent în miezul fierbinte al confruntărilor. Traian Băsescu are nevoie de acest nerv, are nevoie de această mișcare forțată, de acest antrenament de întreținere, cu atât mai mult cu cât ceea ce a fost nu mai poate fi, pentru că deocamdată nu-l lasă Constituția. Dar, cum Constituţia este tot o lege, nu este străin pentru nimeni că legile sunt făcute pentru a fi valabile până când vor fi schimbate. Dacă astăzi nu mai poți să ai decât două mandate prezidențiale, nimeni nu poate să ne garanteze că mâine legea nu va da voie la un număr nelimitat de mandate tuturor celor care îndrăznesc să se supună votului poporului, căci, într-o democrație conștientă nu există libertate prin interdicție, ci pur și simplu decizia aparține electoratului. El trebuie să fie cel care alege, cel care își dă seama când să fie reales cineva, dacă merită, dacă mai este necesar momentului.

Există o singură incertitudine și anume aceea legată de responsabilitatea poporului. Acesta este sau nu este conștient de forța și mai ales de urmările, pe care votul său le poate declanșa? Mai are nevoie poporul de aceste protecții, care să-l ferească de inevitabilele derapaje datorate nu neapărat conștiinței lui, cât mai ales intemperiilor, datorate factorilor ce nu țin de ceea ce vrea votul majoritar. O astfel de perspectivă, astăzi, poate mai mult să sperie decât să încurajeze intrarea pe un alt nivel al evoluției societății actual, în care democrația ajunge să fie folosită sub formă de sclavă și, în același timp de prințesă, la Curtea Drepturilor și Libertăților Omului.

Tocmai spațiul  acesta a fost arena în care marile confruntări au fost acaparate, uneori ascunse, alteori prezentate în regia spectacolelor strălucitoare, chiar dacă, în esența lor, s-au demonstrat a fi simple focuri de paie.

Traian Băsescu devine cel mai mare adversar al președintelui Traian Băsescu, cel care a reușit să modifice normalitatea unei Justiții de-abia ieșită de sub presiunea politică a PSD (vezi stenogramele publicate în campania prezidențială din 2004), ajungând mai apoi sub gălăgiosul strigăt: Jos mâna de pe Justiție! – strigăt din care a fost construită platoșa în spatele căreia șefii magistraților și ai procurorilor au reușit să-și construiască un câmp tactic, asistat de specialiștii serviciilor de informații, astfel încât, astăzi au atins performanța de a lucra asemene unui perpetuu mobile, doar în folosul celui ce avea să fi cunoscut ca fiind trinomul și mai apoi binomul ce ”a aruncat în aer România”, după ce generalul de armată Florian Coldea, șeful operativ al SRI și Laura Codruța Kovesi, șefa DNA, au reușit ”să scape boii în păpușoi” și să iasă la suprafață, într-o totală derută. După ce Traian Băsescu și-a predat prerogativele de președinte al țării lui Klaus Iohannis, cel care a fost ales de poporul român în alegerile prezidențiale din 2014, sistemul creat de el nu a ezitat să-i atace la beregată pe ”oamenii lui Băsescu”, cei care au ezitat să se adune sub un alt steag, cu o altă misiune, ajungând să fie primele victime ale unui război ascuns, fără miză populară, chiar dacă partea de spectacol nu a fost neglijată, ajungându-se la un moment dat la un foc automat de cătușe puse personajelor principale ale vieții publice, ca Elena Băsescu, Alina Bica, Sorin Blejnar, Horia Georgescu, precum și acel lot de inculpați pe care instanța de judecată a reușit să le acorde achitarea, eliberând suspiciunea de făcătură politică  a binomului, cel care a fost deconspirat de oamenii din interiorul sistemului, din câmpul tactic. Între timp se poate vedea cum binomul nu mai are ”nici tată și nici mamă”, ajungându-se chiar la președintele Klaus Iohannis, pe care un ”procuror de Ploiești” și-a permis să întreprindă acțiuni ”în spiritul legii” de ”a deconspira fărădelegile pe care acesta le-a comis” în timpul campaniei electorale din 2014.

Deja se face îngrămădeală pe tabla de șah. Toți sunt blocați de nebunul de negru, care încă nu este decis în ce parte să o ia la vale sau la deal!

ADI CRISTI