CCR-opinie separată: Interdicția ca persoanele condamnate să fie în Guvern, constituțională dacă este limitată în timp

 

Curtea Constituțională a României (CCR) ar fi trebuit să constate că interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern este constituțională doar dacă este limitată în timp, potrivit unei opinii separate a judecătorilor Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu.

„Curtea ar fi trebuit să admită excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și să constate că sintagma ‘nu au suferit condamnări penale’, cuprinsă în art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, este constituțională în măsura în care întinderea în timp a acestei interdicții legale de ocupare a funcției de membru al Guvernului se stabilește prin lege și se referă strict la perioada în care printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-au restrâns unele drepturi”, se arată în opinia separată cuprinsă în motivarea deciziei prin care CCR a respins ca inadmisibilă, pe 4 mai, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.

În opinia celor trei judecători, formularea interdicției, redactată fără o circumstanțiere în privința încetării aplicării sale, instituie „o imposibilitate absolută și pe durata vieții tuturor persoanelor aflate în această ipostază, de a mai accede la aceste calități publice de reprezentare (nu profesionale sau de carieră), înfrângând chiar și condițiile în care aceste persoane ar putea beneficia de soluțiile politicii penale mai favorabile”.

Autorii opiniei consideră că legiuitorul nu avea opțiunea de a reglementa o asemenea condiție, întrucât textul Constituției nu îi dădea posibilitatea de a stabili condiții suplimentare pentru accesul la funcția de membru al Guvernului.

„În situația de față, nu putem decât să constatăm că ne aflăm în ipoteza unei discriminări, întrucât o condiție suplimentară infraconstituțională nu permite accesul persoanei la funcția de membru al Guvernului, în condițiile în care alte funcții cu semnificație majoră sunt ocupate în lipsa acestei condiții, așadar aplicându-se și raportându-se doar la condițiile prevăzute de Constituție”, se precizează în opinia separată.

Conform aceleiași surse, faptul că accesul la ocuparea unei funcții în Guvern devine extrem de restrictiv, prin instituirea unei interdicții permanente, creează o discriminare între autorități publice egale — Parlament, Președinție și Guvern.

„Mai mult, Guvernul, aflat sub controlul politic al Parlamentului, nu este organul reprezentativ suprem al poporului român, așa cum este Parlamentul, ci el face parte din puterea executivă, legitimitatea sa derivând din opțiunea și susținerea Parlamentului privind formarea și durata existenței sale. Deci, se creează un regim mai aspru și nejustificat în privința condițiilor de accedere la calitatea de membri ai Guvernului, față de condițiile de candidatură la Președinție și Parlament, un impediment absolut”, se mai arată în opinia separată.

CCR a respins pe 4 mai, ca inadmisibilă, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, deoarece motivele invocate constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii, cât și aspecte de legiferare.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate formulată. Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului”, se arată într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.

Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, modificată și completată, ridicată direct de Avocatul Poporului.

Prevederile criticate au următorul conținut: „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorate, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare”.

Avocatul Poporului a sesizat CCR în 5 ianuarie, arătând că „prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerințele constituționale de previzibilitate și proporționalitate a legii și nu permit recunoașterea dreptului la diferență pentru ocuparea, în condiții de egalitate și fără restricții nerezonabile, a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat”.