Creştinii ortodocşi de rit vechi îl cinstesc astăzi pe Sfîntul Mare Mucenic Pantelimon

Creştinii ortodocşi de stil vechi îl cinstesc astăzi pe Sfîntul Mare Mucenic Pantelimon, tămăduitorul bolnavilor, numit în popor şi Pintilie Călătorul. În popor se mai spune că din această zi, vara începe, treptat, să cedeze locul toamnei, informează MOLDPRES.

Astăzi, în bisericile din ţară sînt oficiate slujbe de pomenire.

Sfîntul Pantelimon este unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi sfinţi ai Bisericii lui Hristos. Pomenit în data de 9 august, acest sfînt este adesea numit „doctor fără de arginţi”, arătîndu-se prin aceasta cum că el n-a umblat după averi şi s-a mulţumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui şi nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute.

Sfîntul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon a trăit în vremea împăratului Maximian Galeriu și era originar din cetatea Nicomidiei. El a văzut lumina zilei în anul 284, dintr-un tată păgîn, senator la curtea împăratului, şi o mamă creştină. Primul său nume a fost „Pantoleon”, adică „cel în toate puternic ca un leu”. A terminat cu succes Școală de Medicină la Nicomidia. Mai apoi, tînărul Pantelimon a fost încredinţat spre ucenicie medicului Eufrosin. Dobîndind multe cunoştinţe şi o înţelepciune aleasă, el a fost remarcat de împărat, care l-a şi ales drept medic al său.

Mai tîrziu, pentru credinţa sa, Pantelimon a fost decapitat de către medici păgîni. Legenda spune că din rănile mucenicului curgea sînge şi lapte, iar măslinul de care fusese legat, a dat roade nemaivăzute. Aruncat în flăcări, corpul său a rămas intact. Sfîntul Pantelimon este considerat protectorul medicilor, tămăduitorul şi ocrotitorul ostaşilor. În această zi, vracii îşi culeg ierburile de leac.

Moaştele Sfîntului Mare Mucenic Pantelimon au fost duse în mai multe ţări, iar capul lui este păstrat la Mănăstirea Rusicon de pe Muntele Athos din Grecia.