24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
După ce fenomenele extreme generate de pumnii și picioarele politicienilor au ocupat atenția sfârșitului de săptămână, prin vizite insistente pe la procurori și pe la medicii legiști,
iată că, în aceeași arie de dependență de fenomenele extreme, de această dată generate de Mama Natură, se produce o nouă raportare întru stabilirea vinovățiilor și nu mai puțin a celor care trebuie să plătească cu vârf și îndesat pentru consecințe, mai ales atunci când acestea s-au lăsat cu morți și răniți.
Totul până la victime. Se poate vorbi, se poate leorbăi vrute și nevrute, până în momentul în care începem să numărăm morții și răniții produși chiar de calamitățile naturale, față de care nu putem să avem nici un fel de reacție. Dincolo de acestea se pune din ce în ce mai serios problema responsabilităților asumate. Cine se face vinovat? Altul decât Dumnezeu, alții decât fenomenele naturale? Chiar dacă aparent suntem mai mult decât ridicoli, încercând să scoatem prefecții cu umbrelele deschise, pe care să-i punem în cale furtunilor cu vânturi ce au viteze de peste 100Km/h, nu ezităm să descoperim un sâmbure de adevăr, parcurgând procedurile ce trebuie urmate în cazul codurilor, galben, portocaliu, roșul.
Iată cum președintele tuturor românilor sare de pe punctul său fix al neimplicării atunci când este pus în situația unui comentariu față o puternică calamitate naturală care ne-a afectat profund, producând victime nevinovate. Klaus Iohannis a ținut să amintească tuturor că autoritățile au obligația să ia toate măsurile necesare pentru a gestiona cât mai eficient această situație de criză. A fost o furtună pe care codul portocaliu încearcă să-i decripteze forța, iar cei cinci morți și cei peste 40 de răniți să ne confirme faptul că deja vorbim despre responsabilități mult mai mari decât cele post-factum, momente în care nu ne mai rămâne decât să transmitem mesaje de condoleanțe, cum a și făcut același președinte al țării: ”Sunt profund marcat de evenimentele dramatice care au avut loc în cursul acestei zile în vestul țării, unde, în urma unor furtuni puternice, mai multe persoane și-au pierdut viața, alte zeci au fost rănite și s-au înregistrat daune materiale semnificative. Transmit condoleanțe familiilor îndoliate și multă sănătate tuturor celor care au fost răniți în aceste tragice circumstanțe”.
Mult mai aplicat, mult mai la obiect, avându-l în subordine pe omul care ne salvează și ne dă speranțe prin profesionalismul său fără rezerve (l-am numit pe Raed Arafat, secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor Interne) a fost primul ministru României, Mihai Tudose, cel care s-a și deplasat la Timișoara, la fața locului, ce a fost epicentrul dezastrului de duminică după-amiază.
Premierul României a vrut să explice pe înțelesul tuturor cum vine chestiune cu vântul care ne ucide și de ce este necesară invocarea responsabilităţii celor care decid în localitate, indiferent de vreme, cald, furtună, ger sau arşiţă, ploaie sau ninsoare. Pentru a fi credibil Mihai Tudose a început să citeze din manualul de supraviețuire: „Nu se poate lua pe planeta aceasta o măsură fizică împotriva unei furtuni sau a unui viscol”.
Imediat după această frază de iertare a păcatelor cu forțe proprii, primul ministru a intrat în plin în cei care ar trebui să fie puși la muncă: ”Ceea ce va fi o prioritate începând cu ziua de azi este să stabilim un sistem de alarmare funcţional. M-am sfătuit şi azi-noapte cu specialişti ca prin intermediul reţelelor de telefonie mobilă toţi cei aflaţi în zonele unde există pericol să se petreacă aceste fenomene meteo extreme să vină cu o avertizare pe telefon. Va trebui să lucrăm cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi cu operatorii de telefonie mobilă (…) să existe o coordonare şi să fie stabilit un mecanism funcţional”.
”Doamne, oare așa să arate omul ales pentru a ne scoate din mocirlă, din incertitudine, din disperarea care ne-a cuprins și care ne copleșește cu astfel de dezastre în fața cărora doar umerii ni se mai ridică a neputință? dacă l-ai ales să arate așa, facă-se voia Ta, nu ne împotrivim. Fie și cu fața boțită de vremuri, dar dă-i gândul cel bun și forța care să ne întremeze ca indivizi și ca națiune, că vine centenarul peste noi, găsindu-ne nepregătiți de uniți și greu de salvat!”
Specialiștii, pentru a ne avertiza că știu ceea ce faci în ultimul timp și ceea ce spun ne arată cum de a fost posibilă spaima ce am tras-o într-o sfântă zi de duminică:
„Având în vedere dezvoltarea rapidă a sistemului de nori, o linie de vijelie care s-a format la altitudinea de 13.000 de metri, de la această altitudine practic s-a prăbuşit şi a determinat apariţia acestui fenomen”, a declarat Elena Mateescu, directorul ANM, care a explicat că temperatura a scăzut brusc de la 31 de grade în mai puţin de jumătate de oră la 16 grade. „A fost înlocuită violent de o masă de aer rece”. Aceasta a povestit că la ora 15.28 a fost emis primul cod portocaliu, iar ulterior în cascada colegii au emis trei avertizări. „Numărul total de avertizări a ajuns la 40 de mesaje meteorologice”. Tot specialistul meteorolog a mai spus că oamenii trebuie să ştie de aplicaţia ISU de alerte. „ANM trimite către toate autorităţile toate mesajele, dar trebuie să vorbim pentru populaţia care se află în aer liber dacă cunoaşte că ISU are o aplicaţie dedicată în care sunt incluse toate alertele meteorologice de vreme severă, atât cele generale cât şi cele de now casting care sunt potenţial estimate cu ajutorul imaginii de radar înainte cu o jumătate de oră”, Aplicația poate fi descărcată gratuit din App Store
și Google Play.
ADI CRISTI
