Clădirile-simbol ale Iaşilor, incluse în „Traseul memoriei”, destinat turiştilor

Duminică, 15 octombrie, între orele 16.00 și 20.00, ieșenii și turiștii interesaţi vor avea posibilitatea să viziteze, gratuit, mai multe clădiri-simbol din municipiul Iași, în cadrul evenimentului intitulat „Traseul Memoriei”, inclus în programul ediţiei din acest an a „Sărbătorilor Iașului”. Cu această ocazie, mai multe muzee și instituții din Iași îşi vor deschide porţile pentru cei care doresc să afle mai multe despre perioada Primului Război Mondial, când Iaşiul a fost capitala României. După cum se precizează într-un comunicat de presă al Primăriei, în cadrul „Traseului Memoriei” vor putea fi vizitate clădiri care acum un secol erau sediile unor instituţii esenţiale ale Statului Român, dar şi clădiri care au acum deschise expoziţii dedicate Marelui Război. Printre acestea se numără Garnizoana din Copou, care acum o sută de ani era sediul regimentelor ieşene şi principalul centru de coordonare a trupelor aflate în oraş, Universitatea „Al. I. Cuza” / Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” (corpul din Copou – Aula „Carmen Sylva” și Biblioteca (în anul 1897 se inaugurează Palatul Universitar, construit timp de patru ani. Clădirea, impresionantă prin monumentalitate, se înscrie în canoanele stilului eclectic francez şi capătă o valoare de simbol atât pentru comunitatea locală, cât şi pentru întreaga spiritualitate românească. Universitatea a găzduit mai multe ministere, iar în Aula Universității au avut loc în timpul primului război mondial ședințele Senatului României), Muzeul Universității „Al. I. Cuza (str. Titu Maiorescu, nr. 12) – Muzeul Universității „Al. I. Cuza” din Iași propune vizitatorilor săi, în cadrul evenimentului „Traseul Memoriei”, o întâlnire emoționantă cu experiențele Primului Război Mondial. Implicarea profesorilor și studenților în marea confruntare din 1916-1918 va fi prezentată în cadrul unei proiecții în mansardă, cuprinzând fotografii de epocă, documente, portrete și fragmente memorialistice. La etaj vizitatorii vor intra în intimitatea trăirilor și emoțiilor personale ale unei familii de combatanți în Marele Război. Vor putea vedea scrisori de pe front, fotografii, brevete și medalii, vestigii militare. Experiențele personale se vor îmbina cu fragmente de memorie instituțională, alcătuind un concept dinamic, adresabil atât adulților, cât și copiilor, Palatul Copiilor – casa a fost construită pe la 1840 de marele logofăt Dumitrache Cantacuzino-Pașcanu. În timpul Primului Război Mondial, din cauza ofensivei armatelor Puterilor Centrale soldată cu ocuparea Bucureștiului, conducerea României se refugiază la Iași, care devine astfel capitala de război a țării. Regina Maria împreună cu copiii vor locui în această casă în perioada 1916-1918. Deoarece familia regală primea aici delegații, miniștrii și numeroși reprezentanți ai puterilor europene (Ambasadorul Franței, Excelența Sa Saint Aulaire, colonelul Thompson, atașatul Angliei, scriitorii francezi Robert de Fleurs, Claude Anet etc.), clădirea era cunoscută în epocă și sub numele de Palatul Micii Europe. Astăzi clădirea este sediu pentru Palatul Copiilor, iar aici au loc diferite activități educative non-formale, culturale, artistice, împreună cu elevi din învățământul preuniversitar, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” – Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” este cunoscut azi ca Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”. Clădirea a fost construită în stil neoclasic între anii 1930 și 1934 pentru a adăposti sediul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” și biblioteca acesteia. Edificiul este ctitoria Regelui Ferdinand I, care a dorit să ofere capitalei sale de război o Fundaţie Universitară după modelul celei întemeiate de Carol I la Bucureşti, în amintirea vremurilor de cumpănă ale războiului pentru unitatea naţională, când familia regală s-a adăpostit la Iaşi, Muzeul Unirii – construit, în stil neoclasic, în primii ani ai secolului al XIX-lea, edificiul constituie unul dintre monumentele simbol ale orașului. În perioada Primului Război Mondial, atât timp cât Bucureștiul a fost ocupat și capitala s-a mutat la Iași, casa din strada Lăpușneanu a devenit sediu al cartierului regal și reședința regelui Ferdinand I de la 26 decembrie 1916 până la 23 aprilie 1919. Iată de ce, pe drept cuvânt, casa a devenit Muzeul Unirii, Palatul Roznovanu, sediul Primăriei Municipiului Iași (în timpul Primului Război Mondial, palatul a funcţionat ca sediu pentru instanţele judecătoreşti, pentru ca, mai apoi, să devină spital şi sediul misiunii Crucii Roşii Americane), Muzeul Mitropolitan (în „Sala Împroprietăririi” de la etajul Palatului Mitropolitan, la 6 aprilie 1917, în cadrul ședinței prezidate de arhiepiscopului Pimen Georgescu, reprezentanții partidelor au căzut de acord să sprijine inițiativa Regelui Ferdinand I de a se da pământ țăranilor care au luptat pe front în războiul de reîntregire. În clădirea Palatului Mitropolitan au locuit miniștrii I. G. Duca, Vintilă Brătianu și Vasile Morțun. În casele din curtea Mitropoliei au funcționat Casa Bisericii și Casa Școalelor), Muzeul Municipal (str. Zmeu, nr. 3) – Muzeul Municipal își deschide porțile vizitatorilor cu trei expoziții: „Iașul în timpul Primului Război Mondial”, „În linia întâi – expoziție de medalii, decorații, brevete, costume și lucrări de artă plastică” și „Ion Dimitriu-Bârlad – sculptorul eroilor”, Muzeul Institutului de Anatomie – Palatul Calimachi este primul sediu al Universităţii ieşene. înre anii 1916-1918 aici a funcţionat Ministerul Justiţiei. În cadrul Muzeului Institutului de Anatomie, care se poate vizita gratuit, este amenajată și o expoziție de fotografie dedicată efortului medicilor din perioada Primului Război Mondial. (E.M.)