Acad. Irinel Popescu: „Transplantul a apărut ca singura soluție de a reda nu numai sănătatea, dar chiar viața unor oameni”

Aula Magna ”George Emil Palade” a Universității de Medicinăși Farmacie (UMF) „Grigore T. Popa” din Iași a găzduit miercuri, 8 noiembrie, Conferința ”Istoria transplantului românesc” – prima dintr-o serie de evenimente intitulate Conferințele Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași. Invitat special a fost „părintele” transplantului hepatic din România, academicianul Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ de la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, președintele Academiei de Științe Medicale și al Romtransplant și, începând din acest an, președinte al Asociației Europene de Chirurgie (European Surgical Association – ESA). Conferința s-a desfășurat sub forma unor discuții libere între academicianul Irinel Popescu, prof.univ.dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași, chirurgul Cristian Lupașcu, coordonatorul Centrului de Transplant Hepatic din Iași și dr. Richard Constantinescu, moderatorul evenimentului. Au intervenit, din public, și prof.univ.dr. Cristian Dragomir, fost rector al UMF Iași și fost șef al Clinicii a III-a Chirurgie din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon”, academician Carol Stanciu, fost rector al UMF Iași și fondatorul Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi, ec. Ioan Bîrliba, managerul Spitalului„Sf. Spiridon”și prof.univ.dr.Ioana Grigoraș, președintele Senatului UMF Iași și coordonatoarea Clinicii ATI de la Institutul Regional de Oncologie (IRO) din Iaşi. Amfitrionul evenimentului, prof.univ.dr. Viorel Scripcariu, a mulțumit academicianului Irinel Popescu pentru că a acceptat invitația Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” și a precizat că protagonistul acestei prime conferințe este o personalitate care întotdeauna a fost aproape de Iași și în special de universitatea de medicină ieșeană. Rectorul UMF Iași a mai subliniat importanța echipei în operația de transplant. „Cu toții știm că chirurgia de transplant este una dintre cele mai grele segmente ale chirurgiei, dar chirurgul de transplant, care este câteodată foarte greu încercat, nu poate să acționeze singur, se bazează pe o echipă, care-și are rolul atât în pregătirea transplantului, cât și ulterior, în urmărirea celui transplantat”, a spus prof. univ. dr. Viorel Scripcariu. „Transplantul a apărut ca o necesitate medicală și ca singura soluție de a reda nu numai sănătatea, dar chiar viața unor oameni. Poveștile, mărturile lor le găsiți pe Internet multe dintre ele; sunt oameni care își scriseseră testamentul. Unul dintre aceștia își alesese și locul în cimitir. Asta s-a întâmplat acum 20 de ani, în urmă cu 20 de ani a fost transplantat și trăiește și în ziua de astăzi, este într-o condiție foarte bună, poate că a uitat și unde era cimitirul”, și-a adus aminte acad. Irinel Popescu, cel care a făcut pionierat în domeniul transplantului hepatic și care acum, după 20 de ani de la efectuarea primei intervenții de transplant de ficat la noi în țară, poate spune că transplantul a devenit o operație de rutină”, a adăugat rectorul UMF Iaşi. Conferința a punctat și principalele momente ale istoriei transplantului mondial, precum și personalitățile medicinei care au scris istorie în domeniul transplantului, precum marele chirurg Thomas Starzl,cel care a realizat primul transplant de ficat din lume și pe care academicianul Irinel Popescu l-a cunoscut personal, în stagiul de pregătire de la Pittsburgh sau despre marele chirurg Cristiaan Barnard, care a realizat primul transplant de cord din lume. De asemenea, un subiect important al conferinței l-a constituit și înființarea Centrului de Transplant Hepatic Iași. Despre acest vis pe care l-a crezut, inițial, irealizabil a vorbit chirurgul Cristian Lupașcu, coordonatorul Centrului. „Îi spuneam profesorului Irinel Popescu că atunci când o să ies la pensie o să scriu o carte – Transplantul hepatic la granița de Est a Europei -, în care o să descriu cum s-a realizat programul de transplant hepatic în această zonă, la 200 km de o bază militară rusească”, a mai spus chirurgul Cristian Lupaşcu. (E.M.)