Biro (UDMR): Noul parlament şi structurile ce se vor forma după alegerile europarlamentare trebuie să aibă un dialog intern mai eficient

Modifică dimensiunea fontului:Play

Noul parlament şi structurile ce se vor forma după alegerile europarlamentare trebuie să aibă un dialog intern mai eficient, a fost una din concluziile Raportului anual privind aplicarea politicii externe şi de securitate comune, în care, se solicită, totodată, înfiinţarea unor noi formate, precum Consiliul de Securitate al UE, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, Rozalia Biro.

„Pe de o parte, raportul de evaluare face o analiză a situaţiei existente în aceste domenii ale Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, precizează câteva recomandări pe baza realităţii înspre care trebuie să se îndrepte politica externă a Uniunii”, a spus, în conferinţă de presă, Rozalia Biro.

Aceasta a menţionat că Raportul elaborat de Comisia de politică externă a Parlamentului European a fost prezentat şi analizat, în 2 – 3 aprilie, la Bruxelles, în cadrul întâlnirii comune a preşedinţilor comisiilor de politică externă din statele membre şi conducerea Comisiei pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European, ocazie cu care s-au concretizat şi propunerile statelor membre reprezentate la întrunire.

Evaluarea situaţiei existente arată că „mediul de securitate al UE este acum mai volatil, mai imprevizibil, mai complex şi mai ambiguu decât în orice moment de la sfârşitul Războiului Rece”, confruntat cu conflicte interstatale, dezastre naturale, terorism, state eşuate, atacuri cibernetice şi războaie hibride. În acest context, politicile actuale ale UE ar putea să nu mai fie suficiente pentru a promova o vecinătate stabilă şi prosperă, a spus deputatul UDMR, citând raportul.

Ca argumente la această situaţie îngrijorătoare, se menţionează că: populaţia UE este în declin şi se estimează că va reprezenta doar 5 % din populaţia mondială în jurul anului 2050, faţă de 13 % în 1960; mai mult de jumătate din creşterea populaţiei la nivel mondial, până în 2050, se va produce în Africa, care se preconizează că va reprezenta 1,3 miliarde din cele 2,4 miliarde de persoane suplimentare de pe planetă; este posibil ca, până în 2050, China, SUA şi India să devină cele mai mari puteri economice mondiale, în timp ce niciuna dintre cele mai mari economii din lume nu va fi un stat membru al UE.

De asemenea, raportul arată că noua ordine mondială este caracterizată din ce în ce mai mult de asimetrie, numeroşi actori nestatali extinzându-şi influenţa în ultimul deceniu, în timp ce grupările internaţionale ale crimei organizate şi organizaţiile teroriste încearcă să submineze principiile democratice.

„Pe de altă parte, trebuie să acceptăm că globalizarea a crescut interdependenţa, o decizie luată la Beijing sau la Washington poate influenţa toate deciziile pe plan mondial. Având în vedere faptul că UE nu şi-a putut întări rolul de lider şi influenţa la nivel mondial, subminate ca urmare a crizei financiare, a gestionării crizei fără precedent a migraţiei şi refugiaţilor, a euroscepticismului în creştere, vedem necesitatea de a lua urgent acele măsuri care se impun pentru a întări rolul UE la nivel mondial”, a precizat Biro.

Raportul subliniază că „este timpul ca Uniunea Europeană să îşi ia destinul în mâinile sale, să îşi asume rolul de putere politică şi economică suverană deplină în relaţiile internaţionale, să se bazeze pe autonomie strategică şi pe capacitatea de a răspunde foarte rapid şi eficient la provocările din domeniul politic, economic şi al securităţii”, dar şi să întărească parteneriatul în cadrul Uniunii Europene, pentru că doar unindu-şi forţele, statele membre pot exercita o influenţă pe plan mondial.

„Luând în considerare ansamblul celor 28 de state membre, UE este cea mai mare economie mondială, cu peste o jumătate de miliard de locuitori. UE trebuie să meargă mai departe pe abordarea europeană a relaţiilor externe ce se caracterizează prin promovarea şi protejarea valorilor universale precum libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile minorităţilor. Trebuie să punem accentul pe prevenirea şi gestionarea conflictelor, pe mediere, soluţionarea paşnică a conflictelor, edificarea păcii şi nu în ultimul rând, trebuie promovată dezvoltarea sustenabilă, prin cooperare economică, prin comerţ echitabil şi acorduri ecologice”, a menţionat Biro.

Realizatorii raportului solicită să fie puse la dispoziţie resurse financiare suficiente pentru acţiunea externă a UE în cadrul următorului cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027 şi invită Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) să formeze „coaliţii formate în jurul unor probleme specifice”, cum ar fi pe problematica migraţiei, securităţii, sociale etc, care să se reflecte în CFM.

În documentul citat se condamnă utilizarea repetată de către Rusia a dreptului său de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, deoarece se subminează eforturile internaţionale de pace şi de soluţionare a conflictelor; se pune în evidenţă faptul că parteneriatul transatlantic se confruntă cu un număr semnificativ de încercări şi perturbări pe termen scurt, dar că acesta rămâne indispensabil pentru securitatea şi prosperitatea de ambele părţi ale Atlanticului; regretândiu-se retragerea progresivă a SUA din ordinea mondială multilaterală bazată pe norme.

Raportul subliniază necesitatea de investiţii în stabilitatea şi prosperitatea ţărilor din Balcanii de Vest, „o prioritate majoră pentru UE” şi încurajează dezvoltarea unor relaţii din ce în ce mai strânse cu ţările Parteneriatului estic.

Nu în ultimul rând, UE trebuie să joace un rol principal în Orientul Mijlociu şi în Golful Persic, prin intermediul puterii sale necoercitive decisive şi prin deplina punere în aplicare a tuturor acordurilor de asociere existente.

„În încheiere se solicită şi elaborarea unor noi formate, noi structuri la nivelul UE, cum ar fi Consiliul de Securitate al UE, susţinut şi de cancelarul Merkel şi de preşedintele Macron, care ar aduce mijloace de coordonare mai strânsă în cadrul UE şi care ar putea să înlesnească procesul decizional în cadrul Politicii comune de securitate şi de apărare. Concluzia pe ansamblu. Noul Parlament european şi noile structuri ce se vor forma după alegerile parlamentare trebuie să aibă un dialog intern mult mai eficient decât a fost până acum. Principiul de bază este acela că niciun stat membru şi mai ales acele structuri care sunt de execuţie, de exemplu Comisia Europeană, nu înaintează cu idei sau propuneri fără a consulta parlamentul, adică legislativul, cum s-a întâmplat de câteva ori şi nu este văzut cu ochi buni, iar orice decizie să se ia în lumina acelor soluţii care sunt cele mai bune pentru cetăţenii europeni”, a conchis preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor. AGERPRES