POEME ESTIVALE II

Iubire cu degetul la gură

Ochiul

mă soarbe din priviri

cum buzele au învățat

să soarbă

zama de găină

cum nările au învățat

să soarbă

mirosul de parfum

discret

al nopții de iubire

degetele

culese din urma mângâierii

sorb în felul lor

senzația de mătase

a trupului tău

prăbușit cu totul

în îmbrățișare

trăim momentul

veșnicei pomeniri

în versiunea

cu degetul la gură

Chiromanție

E toamnă

arsura de sub palmă

Mersul vibrat

de doamnă

Fumul ieșit din armă

un tremurat de geană

Totul în noi se sfarmă

când ne citim în palmă

E toamnă

și mâine va fi iarnă

fum

ținut ascuns

în palmă.

Bețivi comunitari

Bețivi matinali

aduși cu dimineața-n cap

la margine de mese

purtau în ei ora exactă

cum câinii maidanezi

aveau un cip

să-i recunoști după cum latră

când ceasul bate-n poartă

ora zece

se scurge pe sub străzi

mirosul acru

de vechi, stătut și nespălat

astfel permis

recunoscut de lege

să fii bețiv

femeie sau bărbat

pupat de bună voie

sau pupat rece

cinzeaca

face legea lui nu pot

nu știu, nu vreau sau nu-l cunosc

o dublă – Rege te numește

când sticla dăruită-ți face rost

de sclavi

că-n ochii lor

nu mai poți crește

ferice sunt bețivii de la țară

pe ei nu poți să-i ocolești

căci dacă riști această strategie

riști să-i transformi în

cerșetori funești

pierzând să-i vezi

cum cresc, când crești

bețivii au răspunsuri îngerești

când îi întrebi:

– De odobești, cotnari, cotești ?

– Fie ce-o fi !  Să picure

până la moarte

din țâța sfânt-a strugurelui

care te dă pe spate!

ADI CRISTI