Propunerile USLIP Iaşi privind organizarea şi desfăşurarea noului an de învăţământ 2020/2021

Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) – filiala Iaşi a elaborat un set de propuneri pe care le-a înaintat spre dezbatere Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC), sindicatelor, reprezentanţilor consiliilor locale şi judeţene, precum şi asociațiilor de elevi și părinți privind organizarea şi desfăşurarea noului an de învăţământ 2020/2021 în contextul respectării măsurilor sanitare impuse de pandemia de coronavirus.

  1. Propuneri pe zona infrastructurii școlare:
  2. Revitalizarea tuturor spațiilor școlare dezafectate ce pot fi reintroduse în circuitul școlar. Spre exemplu la nivelul Municipiului Iași există câteva corpuri de clădire ale unor foste licee tehnologice (Radu Cernătescu, D. Mangeron, A. Saligny). Aceste structuri ar putea fi atașate la colegiile mari, în special cele care au efective de peste 30 de elevi pe clasă.
  3. Regândirea tuturor claselor școlare pe subgrupe cu un număr maxim de 15 elevi. Se va putea lucra în schimburi la liceele și colegiile care au atât învățământ gimnazial, cât și liceal. Spre exemplu: de la 8:00 la 12:00 învățământul primar și gimnazial, de la 13:00 la 18:00 învățământ liceal. Intervalul de la 12:00 la 13:00 va fi folosit pentru dezinfectarea spațiilor școlare.
  4. Toate băncile din clase vor trebui dotate cu geamuri din plexiglas, inclusiv catedra, care să asigure protecția epidemiologică a elevilor şi profesorilor. Băncile vor fi ocupate doar de un elev.
  5. În lunile iulie şi august 2020, vor trebui construite toalete în interiorul unităților școlare şi se va face racordarea la sistemele de apă curentă și canalizare în cele aproximativ 2000 de unități de învățământ din România, care sunt încă în secolul XIX din punctul de vedere al infrastructurii.
  6. Fiecare clasă va trebui dotată cu sisteme audio-video care să permită și elevilor din „tura de acasă” să participe la ore. Intuim că din motive epidemiologice efectivele de elevi vor fi împărțite în două sau chiar trei subgrupe pentru a putea participa la ore în sistem clasic şi online.
  7. Școlile vor fi organizate strict cu circuit de intrare și ieșire, iar în timpul pauzelor elevii nu vor putea ieși din clase decât pentru cerinţe fiziologice sau alte motive bine justificate.
  8. În situația în care unele unități de învăţământ nu vor avea spații școlare pentru a fi asigurate condițiile de protecție epidemiologică, MEC și Consiliile Locale vor trebui să ia în calcul dotarea cu module externe de tipul spitalelor mobile. Acestea ar putea fi amenajate în curtea unităților de învățământ dacă spaţiul o permite. Consiliile Locale vor trebui să identifice zone în care ar putea fi amplasate aceste module în proximitatea unităţilor şcolare.
  9. Toate unitățile vor avea rezerve de măști, biocide, săpun, prosoape de unică folosinţă şi hârtie igienică.
  10. În timpul orelor elevii vor purta sau nu masca de protecţie în funcţie de indicaţiile oferite de către medicii epidemiologi. Purtatul măștii va fi însă obligatoriu în timpul oricărei deplasări din interiorul școlii sau al clasei.
  11. Vor trebui reevaluate spaţiile de la cantinele şcolare şi din cămine. Acolo unde se va putea, mai ales la colegiile mari, vor trebui gândite alte modalităţi de servire a mesei.
  12. MEC, Consiliile Locale şi Consiliile Judeţene vor trebui să găsească soluţii ca toţi profesorii şi elevii să aibă o tabletă conectată la internet. Factura abonamentului pentru elevi şi profesori va fi plătită centralizat de către Ministerul Educaţiei în cadrul unor parteneriate cu marii operatori de telefonie mobilă.
  13. Propuneri în zona curriculumului școlar:
  14. MEC trebuie să regândeasca în regim de urgență o descongestionare a programelor școlare de la disciplinele care intră în structura Examenelor Naționale.
  15. Este necesară elaborarea cu ajutorul firmelor de IT a unor softuri pentru predarea facilă și atractivă a conținuturilor, în special la disciplinele umaniste.
  16. Vor trebui elaborate versiuni digitale ale manualelor la toate disciplinele şcolare.
  17. Adaptarea curriculumului, cât este posibil, la cerinţele instrumentelor online.
  18. Zona de evaluare trebuie reconsiderată. Standardizarea evaluării presupune informatizarea completă a tuturor unităților de învățământ din mediul urban şi rural. Se vor promova în special testele, tezele, lucrările cu itemi închiși şi semideschişi pentru a asigura obiectivitatea și standardizarea evaluării la nivelul întregului sistem preuniversitar. Testele vor trebui elaborate și gândite pentru fiecare nivel de către MEC. Elevii vor fi testaţi ritmic, lunar, la toate disciplinele şi toate nivelurile de învăţământ. Procesul este unul foarte complex şi presupune prezenţa în toate unităţile din România a profesorilor calificaţi şi a sistemelor IT care să permită realizarea, în bune condiţii, a evaluării în sistem unitar. În acest mod am putea regândi examenul de Bacalaureat şi Evaluare Naţională printr-o medie finală care să combine notele din timpul anilor de studii de la toate disciplinele cu media de la Evaluare Naţională sau de la examenul de Bacalaureat. În acest mod efortul făcut de către elevi ar fi dozat pe durata celor patru ani de gimnaziu sau de liceu.
  19. Resursa umană și elevii:
  20. Toţi profesorii vor fi formaţi pentru a putea preda pe platformele online. Plata cursurilor va fi suportată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
  21. Vor trebui sprijiniți toți elevii și profesorii care se confruntă cu probleme socio-economice, în special în mediul rural.
  22. MEC prin intermediul Inspectoratelor Şcolare Judeţene vor asigura profesori calificați în toate școlile din România. Pentru unităţile de învăţământ aflate în zone defavorizate sau la o distanţă relevantă faţă de aglomerările urbane se vor acorda stimulente financiare relevante pentru a avea certitudinea acoperirii catedrelor cu personal calificat. Toate unităţile de învăţământ vor trebui să aibă o grilă modificată pe zona personalului nedidactic pentru a putea fi asigurată dezinfectarea şi igienizarea ritmică şi eficientă a unităţilor şcolare.
  23. Alocarea unui număr suficient de medici şi asistente pentru a asigura monitorizarea şi triajul corect.
  24. Susținerea învățământul dual de către Statul Român:
  25. Acordarea unei subvenții per elev către operatorii economici care și-au asumat sarcina formării profesionale a unor elevi.
  26. Sprijinirea învățământului preprimar:
  27. Organizarea unor grupe mici de copii de maxim 10-12 elevi.
  28. Alternarea unui program de maxim 4 ore.
  29. Sprijinirea de către stat, prin legislație, a părinților care au copii la grădiniță. Aceştia vor beneficia de 4 ore libere, la 2 zile lucrătoare, în intervalul 8:00-12:00 sau 12:00-16:00, pentru a-și putea lua copilul de la grădiniță sau a sta cu el în jumatatea de zi neacoperită.
  30. Se vor regândi spațiile de joacă în interiorul sălilor de clase pentru preșcolari pe principiul distanţării fizice (aici lucrurile vor fi extrem de dificil de realizat).
  31. Se vor organiza în sistem modular noi grădinițe sau vor fi construite altele acolo unde situația o impune.

Pentru toate aceste prouneri identificăm următoarele surse de finanțare: Fonduri Europene, Bugetul de stat, finanțarea complementară de la Consiliul Local.

Notă:

Din anul 2021 se impune asigurarea a minim 6% din PIB sistemului de învățământ românesc. Propunerile pe care le prezentăm nu sunt exhaustive. Ele sunt perfectibile şi rămân o bază de discuţie care trebuie luată în calcul de către instituţiile abilitate, în contextul în care previzionăm că pandemia va mai dura cel puţin un an, iar anul şcolar 2020 – 2021 va fi probabil cel mai dificil din istoria modernă a României!