A fost identificat un nou factor de risc în cel mai des întâlnit tip de cancer la copii

Leucemia acută limfoblastică (LAL), un cancer care implică celule albe din sânge cunoscute sub numele de limfocite, este cel mai frecvent cancer la copii, reprezentând 25% din toate diagnosticele de cancer pediatric.

LAL este, de asemenea, una dintre principalele cauze ale deceselor provocate de cancer la copii. În timp ce ratele de vindecare s-au îmbunătățit datorită chimioterapiei, tratamentele pentru cancer sunt toxice. Supraviețuitorii se confruntă cu un risc crescut de boli de inimă, boli pulmonare, defecte neurocognitive, precum și un risc crescut de a dezvolta un cancer secundar în timpul vieții.

Noi cercetări publicate în American Journal of  Human Genetics arată că la copiii născuți cu o predispoziție genetică de a produce mai multe limfocite, în special în raport cu alte tipuri de celule albe din sânge, există un risc mai mare de a dezvolta Leucemie acută limfoblastică.

Această constatare ar putea ajuta la dezvoltarea unor modele de risc pentru nou-născuți și la noi strategii de intervenție timpurie.

„Sper că cercetarea noastră va fi capabilă să ajute la identificarea, încă de la naștere, a copiilor care au cel mai mare risc de leucemie. Un obiectiv ideal ar fi dacă, în viitor,  screening-ul pentru pre-leucemie ar fi încorporat în evaluarea nou-născuților”, spune unul dintre autorii studiului, Adam de Smith, asistent în cadrul Centrului de Epidemiologie Genetică de la Școala de Medicină Keck din cadrul Universității din California de Sud (USC).

Studiile genetice anterioare au identificat peste zece puncte de localizare pe genomul asociat cu LAL la copii. Observând că aceste zone se potrivesc cu locurile de pe genom asociate cu variații ale trăsăturilor celulelor sanguine, cum ar fi numărul de celule albe din sânge, echipa USC a fost inspirată să investigheze o legătură între supraproducția limfocitelor și riscul de a dezvolta LAL.

Studiul a constatat că la copiii predispuși genetic să producă cantități mari de limfocite există un risc de 20% sau mai mare de a dezvolta LAL. Studiul a clarificat, de asemenea, și semnificația  numărului de limfocite în raport cu numărul altor celule sanguine cheie.

„A fost primul studiu care a căutat variații genetice asociate cu raportul dintre limfocite și alte celule sanguine specifice, respectiv raportul dintre limfocite și monocite, raportul dintre limfocite și neutrofile și raportul dintre limfocite și trombocite. Se pare că nu este vorba doar de tendința genetică de a produce un număr mare de limfocite, ci și de raportul între acestea și numărul altor tipuri de celule sanguine”, spune de Smith.

Bazându-se pe datele UK Biobank de la peste 400.000 de persoane, cercetătorii au efectuat un studiu de asociere la nivel genomic (GWAS), în două etape, al trăsăturilor celulelor sanguine, urmat de analiză-și-control, respectiv analiză în 2.666 de cazuri de LAL și control, în peste 60.000 de cazuri.

Datele de la Biobank au provenit însă de la adulți de origine europeană, specialiștii fiind preocupați de faptul că, în SUA, populația de copii latino prezintă mai ales un risc mai mare de a dezvolta LAL decât copiii non-latino.

În viitor, specialiștii speră să poată cerceta trăsăturile celulelor sanguine provenite, în mod specific,  de la o populație pediatrică, respectiv, latino.

Mutații ADN primare și secundare care duc la leucemie

LAL apare atunci când ADN-ul din celula măduvei osoase suferă mutații. În mod normal, celulele cresc și mor într-un ritm stabilit, dar în cazul LAL, mutațiile genetice instruiesc celulele măduvei osoase să continue să crească și să se dividă. Astfel, producția de celule sanguine scapă de sub control, iar măduva osoasă produce celule imature care se dezvoltă, în sânge, în celule albe leucemice  numite limfoblaste. Aceste celule anormale nu sunt în stare să lupte împotriva infecțiilor, aglomerează celelalte celule normale și împiedică producția celulelor roșii sanguine (celule care transportă oxigenul la țesuturi), precum și a altor tipuri de celule albe normale sanguine (celule care combat infecțiile) și a trombocitelor, cu denumirea alternativă de plachete sanguine (celule care contribuie la coagularea sângelui). Când măduva spinării nu funcționează în mod adecvat, copilul poate suferi de anemie, echimoze, hemoragii sau infecții.

Specialiștii consideră că boala este rezultatul a două evenimente. Până la unul din douăzeci de copii se nasc cu o mutație genetică inițială, cunoscută sub numele de clonă pre-leucemică. În cele mai multe cazuri, aceste celule pre-leucemice nu se dezvoltă niciodată în leucemie. Dar, la copiii care dezvoltă LAL, are loc o a doua mutație, declanșată de evenimente biologice. O teorie predominantă este că, dacă sistemul imunitar al unui copil nu reușește să se dezvolte corect, pot apărea aceste mutații ale evenimentului secundar, ceea ce duce la leucemie. Astfel, sStudiul celor de la universitatea din California combină două ipoteze ale modului în care supraproducția limfocitelor ar putea juca un rol în evenimentele care duc la leucemie. Copiii care sunt predispuși genetic la supraproducția limfocitelor au un fond crescut de celule pre-leucemice și, ulterior, șanse crescute de apariție a mutației secundare.

Scorurile de risc pentru leucemie ar putea duce la prevenirea precoce

Ipotezele cercetătorilor corespund teoriei predominante a “infecției întârziate” a leucemiei la copii și cercetărilor actuale în prevenirea apariției bolii. Aceste teorii susțin că în cazul în care copiii nu sunt suficient de expuși la infecții și microbi ca sugari, sistemul lor imunitar nu poate fi amorsat în mod corespunzător.

În acest scop, cercetatorii sunt în curs să dezvolte anumite probiotice și caută și alte posibile căi pentru a preveni mutațiile secundare care pot duce la apariția LAL.

În viitor, de Smith prevede că un scor de risc ar putea fi atribuit nou-născuților pe baza factorilor de risc genetici, inclusiv a supraproducției de limfocite, dar și pe baza riscurilor non-genetice cum ar fi, o greutate prea mare la naștere sau nașterea planificată prin cezariană. Copiii cu scoruri de risc ridicat pentru LAL ar putea primi de timpuriu terapii de intervenție.

În continuare, cercetătorul Adam de Smith va conduce cel mai mare studiu efectuat până în prezent și va folosi celule de sânge din cordonul ombilical al nou-născuților pentru a investiga clonele pre-leucemice din uter.

Detectarea prezenței acestor celule ar putea fi o măsură preventivă și, în cele din urmă, ar putea face parte din screening-ul de rutină al nou-născuților pentru riscul de LAL.

(sursa:www.360medical.ro)