SRS – VERIGA SLABĂ A USL

Adi Cristi

Astăzi, după afirmaţiile lui Crin Antonescu, vor începe preparativele necesare excluderii din PNL a lui Sorin Roşca Stănescu. Episodul cu milioanele de euro încasate de Alianţa DA în 2004, de la o firmă dovedită a fi a lui Sorin Ovidiu Vântu, s-a dezumflat după o simplă şi firească observaţie, cu care Traian Băsescu „a dat de pământ” cu senatorul liberal, sesizând că într-un cont deschis în lei nu ai cum să primeşti dolari, de exemplu.

Informaţia furnizată lui Sorin Roşca Stănescu face parte din şirul de manipulări cu care mas media este, de regulă, intoxicată. De unde vin aceste semnale pe cât de tentante, pe atât de ucigătoare?! Evident, serviciile nu au odihnă. Lucrează în trei schimburi, şapte zile pe săptămână, căci altfel nu s-ar putea, după cum lasă să se înţeleagă conducătorii lor, în aceste vremuri de învălmăşeală, tulbure şi greu de construit predicţii.

Există în manualul care se ocupă cu studiul menţinerii situaţie sub control acest capitol al manipulării pozitive, în sensul inducerii pe piaţă a unor informaţii atât de tentante încât adresantul nu mai este atent la nuanţe, la amănunte, care se dovedesc a fi, în final, decisive pentru crearea efectelor balonului de săpun, gândit a fi prezentat lumii sub forma celui mai solid dirijabil, cu ajutorul căruia să poţi naviga peste iadul deconspirat. Cine ar fi citit, chiar şi cu actul pe masă, că acel ordin de plată emis către Alianţa DA are trecut un număr de cont în ROL şi nu în Dollar’s? Doar autorii trimiterii pe sub uşă a acestui document, cu ţintă precisă, ştiau unde este chichiţa, pe care i-au servit-o şefului, pe când se vorbea deja despre o nouă „trădare a serviciilor”.

De fapt, jocul a fost simplu. De cât să-l ataci pe adversarul care are de partea sa, să spunem, şapte milioane de alegători, este mult mai pragmatic să-l ajuţi tu pe el să te atace, oferindu-i armele tale, evident sub formă de bumerang, astfel încât lovitura ratată (prin dezvăluirile de genul „contului în ROL”) să se întoarcă năprasnic şi nimicitor asupra atacatorului.

Sorin Roşca Stănescu, unul dintre cei mai vocali adversari ai lui Traian Băsescu, politician neexperimentat şi uşor de influenţat, aflat într-un război circular cu toţi şi cu toate, inclusiv cu colegii săi din alianţă, a fost unealta ideală pentru a fi băgată în USL, cu scopul de zdruncinătură, de „prindere pe picior greşit”.

Senatorul liberal a greşit chiar şi la alegerea temei, momentul 2004, când din Alianţa DA făcea parte şi PNL. De fapt, PNL juca rolul viorii întâi, în timp ce PD, puncta doar la timpane, anumite măsuri din melodia propusă românilor ca fiind nu numai mobilizatoare, dar şi salvatoare. Eram în apropierea episodului cu „Dragă Stolo…”, în care „lacrimile de crocodil” ale lui Traian Băsescu aveau să ne ardă, la nivel de scrum, zece ani din biografia fiecăruia.

Acest „mic amănunt”, ignorat cu o superficialitate severă de SRS, a produs în interiorul PNL acel impuls de respingere, de „alungare din rândurile lor” a senatorului liberal, chiar şi numai pentru a-şi proteja trecutul alianţei cu PD, trecut din care PNL a ieşit cu fruntea sus şi cu această şansă „de a mai încerca o dată”, lozul câştigător. Din acel trecut liberalii îşi extrag astăzi continuitatea „măreţelor realizări”, invocând de fiecare dată marile performanţe cu care au ieşit din mandatul 2004-2008, mandat din care, la jumătatea lui, liberalii i-au exclus pe pedişti, construindu-şi, din februarie 2007, rezistenţa împotriva lui Băsescu, rezistenţă care şi astăzi funcţionează în regim maxim de împotrivire.

Premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu a avut mandatul cel mai lung în care Traian Băsescu a fost obligat să joace exact pe aceeaşi muzică pe care astăzi Victor Ponta i-o cântă.

Poate, de aceea, acum, Crin Antonescu este dispus să scape imediat de Sorin Roşca Stănescu. Este bine, este rău?… Oricum, extracţia în sine poate fi şi o verigă slabă, de care pot să profite cei care mai sunt în stare de  aşa ceva, sub formă de oportunitate.