MULT MAI RĂTĂCIM PRIN DEŞERT

Adi Cristi

Adi Cristi

Suntem în mijlocul unei scenete scrisă anume după un scenariu accesibil mai ales „celor bătuţi de soartă”, identificaţi în literatura de specialitate ca fiind persoane cu dizabilităţi. Traian Băsescu încearcă să dea din nou „tonul la cântec”, aiurind pe tema alegerilor prezidenţiale, fără însă a-i păsa că vor câştiga unii sau alţii, decât din perspectiva protecţiei sale post-Cotroceni. Pentru această şansă de linişte până la moarte Traian Băsescu îşi imaginează că cel pentru care el nu dădea nici măcar doi bani, este acum favoritul lui, din perspectiva unei unităţi a dreptei politice.

Vrea cu totdinadinsul ca PDL să fie partidul care va negocia cu Crin Antonescu termenii susţinerii acestuia la preşedinţie, în eventualitatea unei rupturi mult invocate de actualul preşedinte al ţării. A găsit „gaura de şoarece” prin care ar putea scăpa de presiunea pe care USL o va pune pe justiţie, după ce Traian Băsescu va debarca din Palatul Cotroceni, pregătindu-se, pentru cel mai negru scenariu al său, să devină fermier.  Preşedintele jucător încearcă să insufle liberalilor protecţia expertizei sale (alimentată de serviciile minune) că, dacă PNL se va rupe de PSD, atunci va exista o competiţie directă între stânga şi dreapta, cu un Victor Ponta alimentat insuficient, de cele 40 de procente (pe care le poate aduna singur PSD), în timp ce PNL va fi în stare să atragă de partea candidatului său toate voturile de pe dreapta, care, în viziunea preşedintelui Traian Băsescu, ar fi de 60%.

Pentru a-şi masca adevăratele intenţii, „preşedintele jucător” joacă rolul Tomei Necredinciosu, oferind aparenţele celui care una spune şi alta face, una ştie şi alta spune. „Eu cred că USL nu se rupe. Nu ar avea nimic de câştigat. PSD dacă se rupe de PNL nu câştigă prezidenţialele. PSD nu poate scoate cu un plagiator ca Ponta mai mult decât are partidul. Ponta are o problemă, eu nu scoate cât are partidul, care are 35-39%. Teoretic se poate orice, dar liberalii îl vor bate, cu partidele mai mari, mai mici, îl vor bate pe Ponta. PSD se joacă de-a „Crin să vedem dacă vei fi candidatul nostru”. Cum credeţi că nu s-ar găsi o formulă pentru toată dreapta, în turul doi, să fie susţinut de toate partidele. Viaţa PSD cu Crin Antonescu preşedinte al României va fi mult mai grea decât cu mine. Ponta nu are şanse să devină preşedintele României. Nu cred că oamenii de dreapta nu vor avea înţelepciunea să susţină candidatul dreptei, indiferent dacă e Antonescu, Predoiu, MRU. Decât un preşedinte plagiator, orice soluţie e mai bună pentru România. Ponta minte constant. Am şi eu nişte limite, iar ele îmi sunt puse de ceea ce înseamnă democraţia. Când a fost la limită, cu o Alianţă DA, care pierduse la 2-3 procente în faţa PSD, am găsit soluţia. Acum aveam o reprezentare de 70%. Nu poţi mistifica democraţia. Nu era bine. Oamenii sunt certaţi, au început să nu se înghită unul pe altul, dar astea-s ranchiune locale, dar nu ruptură. PSD dacă se rupe de PNL pierde preşedinţia. Singura lor şansă e să negocieze şi să inverseze rolurile. Haideţi să-l lăsăm pe Mugur Isărescu la BNR, nu cred că intră într-o asemenea competiţie”.

Acest tip de discurs ar trebui citi în cheia normală pe care o gândeşte în culise Traian Băsescu. „Dezbină-i pentru a-i stăpâni”. Oferă-le liberalilor iluzia unui avantaj decisiv, într-o eventuală luptă „fratricidă” în interiorul USL şi scapi în final şi de unul, dar şi de celălalt sau îţi asiguri liniştea de care ai nevoie pentru a fi atent la ferma cu care te-ai pricopsit deja. Mai mult, depinde de negociere, dacă PDL va revendica postul de prim ministru, pentru a-l ajuta pe Crin Antonescu să devină preşedinte, în formula fantasmagorică enunţată, atunci s-ar putea să îl regăsim pe Traian Băsescu la Palatul Victoria. Ptiu Satană!

Încurcate mai sunt căile tale, Doamne şi noi mult mai rătăcim prin deşert, pe mare sau pe hectarele băsesciene, numai bune de pus livezile de meri la treabă.