ÎNVĂLMĂȘEALĂ CU DNA

Adi Cristi

Adi Cristi

Din ce în ce mai multe stenograme, ”strecurate” pe sub ușa spațiului public de către DNA, minează câmpul politic dâmbovițean. Ascultarea telefoanelor a atins paroxismul. Culegătorii de informații au fost blocați în trei ture să aducă cât mai multe știri senzaționale, fie că acestea sunt nevinovate, de genul celor pe care politicienii le produc atunci când gândesc legi în doi, fie că reușesc să dezgroape dosare ținute la dospit de 10 ani, ce sunt aduse în actualitate de către Traian Băsescu. Cred că marea problemă a Justiției în România anilor 2014 este, paradoxal, acea ”aripă a DNA” rămasă fidelă semnalelor băsesciene. Există o falie roșie care se leagă DNA, Curtea de Apel și un complet de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, făcând posibilă cel puțin speculația că acestea fac actul de justiție la comandă, întreținând după 25 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989, ideea de poliție politică.

Acesta este cel mai mare pericol afișat deja la inițiativa lui Traian Băsescu pentru democrația din România, după 25 de ani de exerciții și teme pentru acasă. Iată de ce în România încă mai este necesară imunitatea parlamentară. Încă nu suntem pregătiți să susținem o dispută politică doar pe câmpul acesteia, trebuie de fiecare dată să căutăm avantajele în zona în care Justiția, de exemplu, este amestecată tot pe filieră politică. Nu trebuie să uităm și să ignorăm adevărul ce a adus din nou Justiția la îndemâna politicului, adevăr construit de Monica Macovei, în momentul în care a legiferat acest amestec periculos al numirii conducătorilor Justiției, de la ministru la procurori generali și președinți de instanță. Toate aceste numiri au revenit la propunerea ministrului Justiției și a numirii prin decret prezidențial, CSM având doar rolul unui aviz de principiu, de care președintele poate sau nu să țină cont. Iată de ce Traian Băsescu și-a permis, în aceste două mandate nefericite pentru poporul român, să nu ezite să le aducă aminte magistraților că el le-a semnat numirile în funcție, cu acea tentă amenințătoare, de genul: ”Lasă că mai veniți tura următoare să vă repun sau nu în funcție”!

Astăzi ”aripa DNA băsesciană” dă voie unor documente secrete să circule prin presă, încercând ca punctul ochit să se suprapună pe fascicolul laser pe care Traian Băsescu îl îndreaptă asupra unuia sau a altuia, toți adversari politici declarați ai președintelui Traian Băsescu.

Nu este în avantajul românului de rând (cel care de fapt a plătit, plătește și va plăti toate aceste borcane sparte sau pe cele ce se vor sparge, pe acest teritoriu pe cât de sensibil pe atât de curtat al deciziei care dictează împărțirea resurselor) această deturnare grosolană a responsabilităților dictate de lege. La urma urmei bulversarea pe care o produce această imixtiune a Justiției, nu face altceva decât să-i discrediteze imaginea, pe nedrept, spun  eu, atâta timp cât un anume comando băsescian, infiltrat pe coloana vertebrală a acesteia, execută un atac frontal asupra credibilității instituției care funcționează într-un stat de drept pentru a impune dictatura legii și nu pentru a permite încălcarea legii, fie și atunci când infractorul este președintele țării.

O altă zonă sensibilă, ce ține de imaginea pe care Justiția o are în ochii opiniei publice, este imixtiunile pe care DNA aripa băsesciană o exercită asupra bunului simț cetățenesc. Plătiți din banii contribuabililor nu de puține ori aceștia au fost hăituiți de tot felul de comenzi, care mai de care mai suspecte, din categoria alegătorilor prezenți la ultimul referendum organizat pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

O altă imixtiune a DNA se observă astăzi în zona partidelor politice  care și-au construit un crez din atacurile permanente îndreptate împotriva lui Traian Băsescu. Liderii PSD sunt urmăriți pas cu pas și deconspirați atunci când DNA consideră că mai poate fi construit un dosar, cum este cazul proaspăt al lui Viorel Hrebenciuc și Dan Șova, politicienii care și-au permis să vorbească la telefon despre o inițiativă legislativă, privind legea amnistiei și a grațierii, dar și despre alegerile interne din PSD, în momentul în care Victor Ponta va fi ales președintele României, poate chiar pe 2 noiembrie 2014, dacă aceste fărădelegi se vor înteții până la data alegerilor prezidențiale.