Breaking News

Vicepreședintele PC, sociologul Codrin Scutaru: Generația Y poate spune astăzi că este la putere în România

CODRIN-SCUTARUSociologul Codrin Scutaru, vicepreședinte PC și secretar de stat în Ministerul Muncii, afirmă, într-un comunicat transmis sâmbătă AGERPRES, că Generația Y poate spune astăzi că este la putere, în România, indiferent dacă vocea ei se face auzită de la stânga sau dinspre dreapta spectrului politic. Codrin Scutaru a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Naționale a Tineretului. „De Ziua Națională a Tineretului le doresc colegilor mei de generație și celor și mai tineri să avem energia de a ne atinge potențialul. Marele avantaj al României față de alte țări din Europa este dat de oamenii săi. Suntem un capital uman de invidiat și prin asta avem deja un avantaj enorm față de alte țări cu balzon din lume, care ne invidiază pentru tinerii noștri. La mulți ani, Generație Y!”, declară Codrin Scutaru. Scutaru se întreabă cine este această Generație Y, despre care mai toată lumea spune astăzi că este capabilă să facă minuni. „Sunt ei Noii Pașoptiști doriți de un proiect eșuat în verbiajul online al ultimilor ani? Sunt ei noua Junime, matură politic și informată civic, pe care o așteaptă o bună parte dintre intelectuali? Este această generație sinonimă doar cu batalioanele corporatiste, care participă la team-buildinguri și seminarii de dezvoltare personală? Vom vedea că, nici aici, lucrurile nu sunt clar decantate, în așa măsură încât ne putem chiar întreba dacă această generație există, sau dacă nu este doar încă un efect de modă sau produs al mass-media”, mai crede Scutaru. „Generația Y poate spune astăzi că este la putere, în România, indiferent dacă vocea ei se face auzită de la stânga sau dinspre dreapta spectrului politic. Altfel spus, Generația Y este peste tot. O găsim în corporații, unde începe să ocupe funcțiile de substanțială răspundere ale managerului de proiect, responsabilului de cont clienți și cadrului superior competent în domeniul resurselor umane. O găsim în administrație, unde încearcă — e drept, mai timid — să schimbe câte ceva din poziția de consilier sau de expert, asumând de multe ori entuziast o slujbă exigentă și deseori polivalentă, însă în general prost plătită și expusă ciocnirilor generaționale. O mai găsim, iar asta e nou, cu precădere printre cei care aruncă buretele programului de douăzeci de ore pe zi din multinaționale sau al inerției de sistem din sectorul public și aleg, pe cont propriu, calea întreprinzătorului de talie mică sau mijlocie. Lor le datorăm puzderia de cofetării și băcănii bio, firmele de curierat rapid pe bicicletă, atelierele de olărit și, în general, experimentele antreprenoriale de tot soiul care se nasc pe bloguri și se maturizează pe Facebook”, spune Scutaru. În opinia sa, un factor de risc, de data aceasta intern, capabil să compromită speranțele Generației Y, este legat de conflictele între generații. „Percepția că generația apărută odată cu expansiunea demografică postbelică (așa numiții Baby Boomers 1945-1962) și într-o măsură mai mică, Generația X (1961-1980), care acum se află fie la mijlocul, fie la capătul carierei profesionale, sunt generații ‘de asistați social’ este o spaimă construită artificial. Ea a apărut și s-a legitimat pe fondul precarității ocupării forței de muncă, dar este strâns legată de contextul economic de criză și de ideea falsă că generațiile precedente nu acceptă decât cu mare greutate momentul ‘schimbării de ștafetă’ profesională. Folosită uneori demagogic în discursul electoral, ideea că generațiile active plătesc, de fapt, pensia altcuiva, fără a avea, la rândul lor, siguranța că vor beneficia de avantajele oferite de sistem, nu face altceva decât să creeze o nouă linie de fractură socială și întreține ideea existenței a ‘două Românii’, precum și percepția că Generația Y este, din start, penalizată pentru greșeli pe care nu a avut timp să le comită”, crede Scutaru. De asemenea, percepția sistemelor de protecție și asistență socială în termenii unor structuri administrative greoaie și impersonale, inapte să remedieze structural, ci doar susceptibile să „cârpească” disfuncțiile existente este un factor real de risc, ce ar putea încuraja un nou val de emigrație economică. Sistemul administrativ de resort actual ar trebui înlocuit, prin regândirea totală a bazelor sale, de o viziune care să acorde prioritate prevenției și redistribuirii eficiente a resurselor existente, cu precădere acolo unde este mai multă nevoie de ele. „Șansa noastră, a tinerilor, în special a Generației Y, care ne-am născut între 1980 și 2000, este reconcilierea cu generațiile de dinaintea noastră, cu părinții și bunicii noștri. Pentru a reuși, nu putem continua să ne disociem de ce s-a făcut bine până la noi. Cu toate că suntem departe de a fi unde ne-am dorit, mi-a spus recent un belgian care a venit în România în anii 90′ că nu realizăm cât de multe s-au schimbat în bine în ultimii 25 de ani. Suntem pe drumul cel bun. Astăzi, de Ziua Națională a Tineretului, vreau să le urez la mulți ani împliniți, în România, celor din Generația Y! Știu că putem să ne construim aici viața pe care ne-o dorim”, încheie sociologul Codrin Scutaru.