Adi Cristi
Adi Cristi

CÂNTECUL DE LEBĂDĂ AL PSD, CU LIVIU DRAGNEA LA TROMPETĂ

Adi Cristi

Adi Cristi

Orgoliile, patimile, dar și vendetele continuă să facă jocurile pe tabla de șah a scenei politice dâmbovițene. PSD se află într-o jenă de imagine, așa cum PNL se află, la rândul său, într-o nefirească împerechere de tipul înciotării, dintre foștii dușmani de moarte, PNL și PDL. Suntem blocați în stare, cum mai ”împietrește” apa în stalactite și stalagmite. Nu mai există curgere, nu mai există mișcare. Din nou sintagma tăcerii pietrei vine să ne explice în ce vremuri trăim, propice lui Liviu Dragnea, de exemplu, să-și iasă din fire și să ceară ce crede el că ”i se cuvine”. Vrea conducerea PSD, chiar dacă nu are cum să fie el președinte interimar. Statutul PSD nu-i dă voie să ceară și nici măcar să spere că poate fi ceea ce partidul nu a prevăzut ca text în statut. Starea de interimat poate fi gestionată de un vicepreședinte ales la Congresul partidului, vicepreședinte propus de BPEx și validat de CExN, organisme de conduce ale PSD.

Liviu Dragnea, după ce s-a pus la dispoziția Justiției, după ce Justiția s-a pronunțat într-o primă instanță cu condamnare cu suspendare, ar trebui să fie mult mai prudent, nu doar pentru viitorul său politic, cât mai ales pentru a proteja imaginea partidului, atâta timp cât s-a mai văzut că o sentință dată într-o primă instanță cu suspendarea execuției, sau chiar cu achitare, poate să fie reevaluată de ultima instanță cu o pedeapsă de condamnare cu executare.

Liviu Dragnea nu joacă, de această dată, pentru social-democrați, el având de bandajat rănile adânci ale Referendumului privind demiterea președintelui, organizat în vara anului 2012. Pentru modul în care Liviu Dragnea a organizat participarea social-democraților la acest scrutin este adus astăzi în fața instanței de judecată să dea seamă, într-un proces riscant și ușor inflamabil, dacă ne aducem aminte de modalitățile precare, folosite în ancheta penală (de către procurorii DNA), precum și de transparenta comandă politică plecată invariabil dinspre Cotroceni.

Plecarea intempestivă a lui Victor Ponta din fruntea PSD l-a prin în ofsaid și pe Liviu Dragnea, cel pe care fostul președinte al PSD l-a pus, ca o recompensă și recunoaștere, coordonatorul partidului. O funcție ambiguă, fără portofoliu, un fel de ceva, o nouă jucărie cu care prietenul său Liviu să o aibă la el, să o arate prietenilor sau celor care ar risca să-l întrebe ce face el prin PSD, după ce nu mai este președintele executiv al partidului, ales la ultimul Congres (după condamnarea amintită, statutul PSD nu-i mai dădea acest drept să ocupe această funcție).

Astăzi, Liviu Dragnea, asemenea Fiului Rătăcitor, a încercat să forțeze porțile partidului, pe intrarea de serviciu, chiar dacă intrarea principală din Kiseleff a fost tot timpul deschisă, lăsând accesul liber celor care aveau tot dreptul să solicite conducerea interimară a PSD, până la organizarea uni congres extraordinar necesar alegerii noului președinte al PSD, dar și pentru completarea câtorva posturi de vicepreședinte, vacantate de activitatea DNA.

Este din ce în ce mai spectaculos recitalul pe care Liviu Dragnea încearcă să-l prezinte în fața simpatizanților săi, atâta timp cât textul asumat de coordonatorul activității PSD, nu-și regăsește altfel de motivații decât repunerea în discuție a importanței pe care o poate avea el întru scoaterea din această situație critică a partidului, generată toţi de prietenul său Victor Ponta și nicidecum de el. se vrea a fi salvatorul partidului.

„În urma discuțiilor pe care le-am avut, în ultimele zile cu foarte mulți colegi, majoritatea din Comitetul Executiv, dar și din teritoriu, am decis să cer votul de încredere din CExN pentru a prelua atribuțiile președinției PSD, în urma demisiei lui Victor Ponta. Dacă îmi vor acorda votul lor de încredere, acest vot va fi urmat de un plan concret de acțiuni care să pregătească toamna politică. Prin implicarea mea, partidul poate fi stabilizat și poate avea un moral ridicat și își poate recăpăta încrederea că, în perioada următoare, ne putem organiza serios ca anul electoral să fie unul de succes și va fi (s.n.). Nu vreau să îl implic pe Victor Ponta, în aceste discuții, îl implică alții. Eu sunt prieten și camarad cu Victor Ponta din 2010. Am fost și rămân prietenul lui și cu fapta, și cu gândul și astăzi, și mâine, și toată viața. Niciodată nu o sa fac ceva împotriva lui Victor Ponta, dimpotrivă” – încerca astfel Liviu Dragnea să-și joace cartea. Ceea ce a decis forumul de conducere al PSD, CExN, este cu totul altceva decât un cântec de lebădă pe care cel mai mare partid politic din România l-ar îngâna și atunci când nimeni nu este pregătit să vorbească despre moarte.