24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
În timp ce, în majoritatea celor 365 de zile, ne regăsim întru aducerea aminte a faptelor celor care, între timp, au devenit sfinți (cum astăzi se întâmplă pomenirea sfinților mucenici Adrian și Natalia, de exemplu), diavolii din necuratul spațiu politic ne fac de îndurare și supunere, descoperindu-ne slăbiciuni nebănuite, chiar dacă acestea sunt mai mult decât vizibile, dominând atât spațiul cât și preocupările oamenilor politici.
După fractura din PSD a responsabilităților, administrative și politice, Liviu Dragnea nu se mulțumește să se declare doar cel mai bun prieten al lui Victor Ponta, ci trece la atac, impunându-și autoritatea în fața guvernanților. Într-o astfel de conjunctură, Liviu Dragnea dictează cu ”punct și de la capăt” cine este șeful și cine este subordonatul. Politicul, vrea să ne aducă aminte liderul interimar al PSD, este cel care dă tonul și tot el este cel care are puterea evaluărilor, în timp ce executivul nu face altceva decât să ducă la îndeplinire deciziile politice. În timp ce Victor Ponta era și președinte PSD și prim ministru, aceste discuții, astăzi ieșite la suprafață, se purtau sub formă de solilocviu de Victor Ponta, astfel încât, deciziile pe care ambivalentul Victor Ponta le comunica coaliției de guvernare și mai apoi țării erau rodul dezbaterilor interioare ale celui despre care astăzi se spune că a ajuns să fie doar tehnocratul guvernamental, managerul general al Guvernului, cum își spune și el în discuțiile cu ajutorul cărora încearcă să pună la punct cele două componente ale puterii.
În mult trâmbițata sesiune extraordinară a Parlamentului României nu s-a decis decât o amânare a votului, ce ar fi trebuit dat pe Legea Codului Fiscal, lege retrimisă de Klaus Iohannis în Parlament, invocându-se un consens politic din partea partidelor parlamentare care au decis să amâne discuția deciziilor tehnice luate, pentru a fi acordate cu decizia politică. Motivul acestei amânări nu este lizibil, atâta timp cât Liviu Dragnea folosește o formulare eliptică de genul: „Am luat această decizie în urma unei discuţii în coaliţie. Nu putem lua astăzi o decizie politică”. „Este o decizie importantă pentru viitorul şi stabilitatea ţării” – mai adaugă președintele interimar al PSD, în timp ce Victor Ponta nu ezită să-și anunțe încheierea misiunii sale, a tehnocratului, aceea de a preda Codul Fiscal în Parlament, oferind liber deciziei politice, de care nu se mai face vinovat în calitatea sa de simplu membru de partid.
Mai mult și partidele opoziție se pare că agreează această amânare intempestivă, care să fie acompaniată de o discuție politică, programată pentru ziua de joi, 27.08.2015, cu acceptul și bucuria tuturor partidelor parlamentare, inclusiv cu bucuria celor doi copreședinți ai PNL, Alina Gorghiu și Vasile Blaga.
Chiar dacă toți liderii politici au salutat această nouă amânare există ceva care neliniștește până la nemulțumire o serie de parlamentari, care nu au prea înțeles ei tot jocul acesta de glezne cu amânarea, uitându-se spectacolul regizat pentru ca să se convoace această sesiune extraordinară a Parlamentului.
După talpa lui Liviu Dragnea, întors recent dintre ritmurile de samba ale dansatoarelor cariocas, de a intercala între vot și decizia tehnică, decizia politică, iată că rostul sesiunii extraordinare s-a risipit în vânt, urmând ca votul pe Codul Fiscal să fie dat în sesiunea ordinară care va începe pe 1 septembrie.
Între timp, în lume cad bursele ca frunzele de toamnă, prețul barilului de petrol crește precum Făt-Frumos, fără ca cineva să-și dea seama că în România se întâmplă ceea ce se întâmplă, adică Liviu Dragnea a trebuit ”să-l ia de urechi” pe Victor Ponta, cel care a încercat să tragă caimacul Codului Fiscal pe turta Guvernului, în timp ce PSD rămânea în afara scenei, pe care s-au îngrămădit la fotografie toți cei ai Alinei Gorghiu și restul opoziției, atât cât a mai rămas ea vizibilă. Se spune deja că acest proverbial Cod Fiscal va produce aceleași efecte nefaste pe care le produce astăzi Codul Penal, trecut prin Parlament tot fără o dezbatere serioasă, fiind trecut doar prin asumare guvernamentală.
Amânarea are ca motivație această aplecare reală asupra a ceea ce înseamnă Codul Fiscal, nu în ansamblul său, ci mai ales în influențele pe care acesta le va avea pentru fiecare cetățean supus taxării, chiar dacă acestea vor fi plătite administrației locale din localitatea de domiciliu. O astfel de explicație devine mult mai pertinentă, mult mai serioasă decât o piedică pusă pe la spate premierului Victor Ponta, de către zglobiul Liviu Dragnea, revenit din țara torsului brazilian, cel care unor le ia mințile, iar altora le poate sugera refrenul: ”cu fuiorul / toarce dorul!”
