Ministerul Educației din teritoriile palestiniene a crescut numărul de consilieri din școli pe fondul atacurilor cu cuțitul

Numărul de consilieri din școlile palestiniene a fost mărit pentru ca adolescenții afectați de consecințele valului de atacuri cu cuțitul asupra militarilor israelieni să poată beneficia de asistență psihologică, a declarat ministrul educației din teritoriile palestiniene, Sabri Saidam. „Nu ascultați nebuniile și campania de propagandă care afirmă că noi îi incităm pe copii”, a declarat ministrul palestinian vineri, la Hebron, în cadrul unei întâlniri cu un grup de ziariști din România.

„Tocmai am fost într-o școală în partea de sud a Hebronului, noi ne deschidem școlile sâmbăta pentru a-i învăța pe copii informatică, dansuri tradiționale, muzică, artă, desen și alte activități pentru ca ei să vadă că există speranță”, i-a asigurat el pe ziariștii români.

Întrebat de AGERPRES dacă a dispus personal ca personalul didactic să le vorbească copiilor în școli pentru a-i descuraja să comită atacuri, ministrul a răspuns afirmativ, dar a susținut că, faptul că adolescenții sunt de multe ori „umiliți” de militarii israelieni în timpul controalelor zilnice, face ca sentimentul de ură să se acumuleze în rândul acestora.

„(…) și noi suntem supuși unei mari presiuni din cauza faptului că tineretul nostru este împușcat mortal. Mergem la școli, le dăm instrucțiuni, am crescut numărul de consilieri, încercăm să-i consolăm, să le explicăm că trebuie să se concentreze pe educație, că sfârșitul ocupației înseamnă și să muncești foarte mult pentru educația ta”, a susținut Sabri Saidam.

„Dar, așa cum știți, presiunea crește, multă tensiune s-a acumulat, pentru că ei își văd colegii supuși unor verificări corporale, sunt ținuți sub amenințarea armei sau sunt nevoiți să aștepte la punctele de control. Azi (vineri — n.r.) când am venit la Hebron am văzut la prima mână cum sunt umiliți palestinienii la puncte de control, în special copiii. De exemplu, sunt umiliți fiind scoși din mașină și obligați să se dezbrace pentru a fi căutați de arme. Acest lucru creează exact ura despre care vorbeam”, a adăugat ministrul palestinian.

Oficialul guvernamental le-a cerut ziariștilor români să nu uite că, în timp ce în cazul palestinienilor se vorbește despre cuțite, Israelul are „arme nucleare și chimice sau The Iron Dome (sistem de apărare antirachetă n. r.)”. „Israelul este o superputere, are a patra putere militară din lume, ei adună arme, în timp oamenii noștri luptă doar pentru pământul lor”, a spus Sabri Saidam.

El a subliniat faptul că palestinienii nu doresc decât aplicarea rezoluțiilor ONU care s-au adoptat în cazul lor. „Palestinienii sunt extrem de revoltați de faptul că, dacă se adoptă o rezoluție privind Irakul, americanii se pun în mișcare a doua zi. La fel s-a pus problema și în ce privește Somalia, Kosovo sau fosta Iugoslavie. De ce oare trebuie ca palestinienii să fie dezamăgiți de fiecare dată? Dacă ocupația se va prelungi, se va acumula foarte multă ură”, a mai spus ministrul educației.

În opinia lui, principala problemă este faptul că procesul de pace nu poate fi reluat cu procese reale în lipsa unei presiuni internaționale, din cauza faptului că „Israelul este interesat de proces, nu și de pace”.

„Unii spun că acest pământ devine tot mai mult ca o bucată de brânză elvețiană, în care ei primesc brânza și noi găurile”, a afirmat ministrul.

Totuși, a încheiat el într-o notă optimistă, „sperăm că într-o zi vom ajunge ca viața copiilor noștri să fie cea mai importantă și ca Israelul să vadă calea coexistenței drept calea de urmat”.

Guvernatorul Hebron, Kamel Hemeid, a declarat cu același prilej că 61 de copii și tineri din regiune au murit în ultimele patru luni în contextul violențelor care au vizat militari israelieni și coloniști și a măsurilor de securitate sporite adoptate din acest motiv de forțele israeliene.

El susține că în Hebron, plămânul economic al Palestinei și care reprezintă 40% din economia sa, există nu mai puțin de 102 puncte de control și că de multe ori militarii sau coloniștii „trag asupra oricui mișcă în timpul controalelor, chiar și fără vreo intenție agresivă”.

De asemenea, el și-a exprimat îndoiala că guvernul israelian crede cu adevărat într-o soluționare pașnică a conflictului israeliano-palestinian, care de altfel nu ar fi înregistrat progrese de la moartea fostului premier israelian Yitzhak Rabin, asasinat în 1995 de un israelian care se opunea semnării acordurilor de la Oslo cu palestinienii, și apoi a lui Yasser Arafat, aproape un deceniu mai târziu.