Arterita Takayasu

 

Arterita Takayasu este o formă rară de vasculită, un grup de tulburări care cauzează inflamarea vaselor de sânge. Inflamarea vaselor de sânge determină afecţiuni ale aortei – cea mai mare arteră care transportă sângele de la inimă în restul organismului – şi ale arterelor intercostale posterioare.Boala poate duce la blocarea arterelor îngustate ce poartă numele de stenoze sau dilatarea anormală a arterelor, numite anevrisme. Arterita Takayasu poate duce de asemenea la dureri în capul pieptului sau ale mâinii, hipertensiune arterială şi eventual insuficienţă cardiacă sau accident vascular cerebral.Arterita Takayasu afectează în special fetele tinere şi femeile sub 40 de ani. Cauza exactă a bolii este necunoscută. Rolul tratamentului este de a reduce inflamarea din artere şi de a preveni complicaţiile potenţiale. Chiar şi cu un tratament administrat de timpuriu, arterita Takayasu poate fi foarte dificil de ţinut sub control.În arterita Takayasu, aorta şi alte artere importante, inclusiv cele care transportă sângele la cap şi rinichi, se inflamează. Inflamarea produce, de-a lungul timpului, schimbări în aceste artere inclusiv ingustare, densitate sau cicatrizare. Rezultatul este o reducere a circulaţiei sângeluiîn ţesuturile şi organele vitale ceea ce poate duce la complicaţii serioase şi chiar la moarte. În unele cazuri arterele se dilatează anormal de mult ceea ce duce la apariţia anevrismelor care se pot rupe.Cauza inflamării iniţiale a arterelor nu este cunoscută. Se crede că arterita Takayasu este o boală autoimună în care proasta funcţionare asistemului imun care face ca arterele să fie atacate de acesta ca şi cum le-ar considera substanţe străine. Arterita Takayasu afectează în special fetele tinere şi femeile cu vârsta între 20 şi 30 de ani. Afecţiunea este răspândită la nivel global dar are o incidenţă mai mare la femeile asiatice.

Simptomele arteritei Takayasu se manifestă în două stagii. Simptomele specifice primului stagiu sunt oboseala, pierderea în greutatea rapidă, dureri musculare şi febră joasă.Nu toţi pacienţii prezintă însă aceste simptome iniţiale. Oricum, este posibil ca inflamaţia să afecteze arterele cu mulţi ani înainte ca problemele să iasă la iveală.Simptomele specifice celui de-al doilea stadiu încep să apară după ce inflamarea a cauzat îngustarea arterelor ceea ce a dus la reducerea cantităţii de sânge, oxigen şi a nutrienţilor care ajung la diferite organe sau ţesuturi. Simptomele includ durere sau slăbiciune în folosirea mâinilor sau picioarelor, stări de slăbiciune, leşin, dureri de cap, dificultăţi de gândire şi aducere aminte, dereglări de vedere şi hipertensiune arterială. De asemenea, prezenţa unei diferenţe în presiunea sângelui dintre cele două braţe, absenţa sau diminuarea pulsului din încheieturile mâinilor – arterita Takayasu este denumită uneori boala fără puls deoarece arterele îngustate pot face ca pulsul normal să fie dificil sau imposibil de detectat. Alte simptome mai pot fi anemia, care poate cauza oboseală sau slăbiciune sau dureri în capul pieptului. La unele persoane, hipertensiunea arterială din plămâni (hipertensiunea pulmonară) duce la starea de oboseală şi scurtarea respiraţiei.

Severitatea arteritei Takayasu poate varia. La unele persoane, boala nu depăşeşte stadiul simptomelor uşoare şi, în consecinţă, nu apar complicaţii. La alte persoane, ciclurile de inflamare extinse sau recurente dar şi procesul de vindecare în artere, pot duce la următoarele complicaţii:

 

  • Îngustarea vaselor de sânge – cauzează reducerea presiunii sanguine din organe sau ţesuturi
  • Hipertensiune arterială – apare ca urmare a scăderii presiunii sanguine din rinichi
  • Inflamarea inimii – a muşchiului inimii (miocard), a sacului care înconjoară inima (pericard) sau a valvelor inimii (valvulită)
  • Insificienţă cardiacă
  • Accident vascular ischemic
  • Anevrism
  • Infarct
  • Probleme pulmonare – când arterele din plămâni se îmbolnăvesc

Punerea diagnosticului arteritei Takayasu poate fi o provocare. Mulţi oameni nu primesc un diagnostic precis timp de câţiva ani. Pentru confirmarea diagnosticului, doctorul va face câteva teste care includ:

 

  • Examenul fizic şi istoricul medical
  • Teste de sânge
  • Angiografie
  • Angiografie cu rezonanţă magnetică
  • Tomografie computerizată
  • Ultrasonografie
  • Rezonanţă magnetică (RMI)

Scopul tratamentului este de a controla inflamarea şi de a preveni viitoarele deteriorări ale vaselor de sânge, cu cele mai mici efecte adverse, pe termen lung. Medicamentele includ administrarea de corticosteroizi sau citotoxice.Dacă arterele se îngustează sever sau se blochează, intervenţia chirurgicală poate fi necesară pentru a deschide aceste artere şi a permite fluxului sanguin să circule fără întreruperi.Aceste proceduri, efectuate cel mai bine când inflamarea arterelor este suprimată, includ angioplastia percutană, chirurgia bypass şi implantarea de stent.