Plenul Camerei Deputaților a adoptat în această săptămână mai multe proiecte de lege, printre cele mai importante numărându-se cel prin care ziua de 24 ianuarie este declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează, dar și proiectul care prevede că pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua Limbii Sârbe.

* Deputații au adoptat în plen, cu 209 voturi „pentru”, două abțineri și patru voturi „împotrivă”, un proiect de lege prin care ziua de 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române este declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Proiectul de lege completează Codul muncii la capitolul zile nelucrătoare iar Camera Deputaților este for decizional pentru el.

Celelalte zile de sărbătoare în care nu se lucrează sunt: 1 și 2 ianuarie, prima și a doua zi de Paști, 1 mai, prima și a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie — Sfântul Apostol Andrei, 1 decembrie, prima și a doua zi de Crăciun, două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

* Tot în această săptămână, deputații au decis că pe data de 21 noiembrie se sărbătorește în România Ziua Limbii Sârbe.

Potrivit proiectului de lege adoptat în acest sens, anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Sârbe, în localitățile în care trăiesc membri ai comunității sârbe se organizează manifestări dedicate acestei zile. Autoritățile locale și centrale, organizațiile neguvernamentale vor putea sprijini logistic și financiar sărbătorirea acestei zile.

În instituțiile de învățământ în care este studiată limba sârbă, în data de 21 noiembrie sunt organizate programe cultural-artistice dedicate acestei zile.

Societățile publice de televiziune și radio vor putea include în programele lor momente sau aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători. Camera Deputaților este for decizional.

* Un alt proiect de lege adoptat de Cameră, de această dată tacit, este cel care prevede că aleșii locali răspund pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, dacă actele pe care le emit nu au avizul de legalitate dat de secretarul instituției, precum și semnăturile funcționarilor publici cu atribuții în domeniul actului emis.

„Consilierii locali sau județeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului București, primarii și viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, președinții și vicepreședinții consiliilor județene răspund exclusiv, după caz, contravențional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii, dacă actele pe care le emit nu au avizul de legalitate dat de secretarul instituției precum și semnăturile funcționarilor publici cu atribuții în domeniului actului emis”, prevede proiectul de lege inițiat de deputatul PNL Grigore Crăciunescu, proiect care a avut termen de adoptare tacită pe data de 29 iunie.

Inițiativa legislativă spune, de asemenea, că „secretarii unităților administrativ—teritoriale și personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean răspund exclusiv, după caz, contravențional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii”.