Experți medicali din întreaga lume abordează la Vatican ”drama actuală” a traficului de organe

 

Experți medicali din întreaga lume s-au reunit marți la Vatican pentru a aborda ”drama actuală” a traficului de organe, ale cărui victime urmează adesea același model: bărbați tineri, săraci și practic analfabeți, relatează EFE.

Academia Pontificală de Științe alături de numeroși experți analizează timp de două zile cauzele acestui „flagel” la scară globală, pe care că papa Francisco însuși îl consideră un derivat al traficului de ființe umane, o altă ”formă modernă de sclavie”.

În prima zi participanții au analizat sistemul de transplant din multe țări, inclusiv China, care a fost invitată să participe la simpozion deși nu are relații diplomatice cu Sfântul Scaun, în timp ce ziua de miercuri va fi dedicată studierii metodelor de combatere a traficului analizat.

Președintele Societății de Transplant din America Latină și Caraibe (STALYC), columbianul Alejandro Nino Murcia, a explicat că traficul de organe derivă dintr-o „piață în care există o cerere mai mare decât oferta”, mai mulți solicitanți decât donatori.

„Oamenii sunt în căutarea de puncte de vânzare și țările și persoanele cu o putere de cumpărare mai mare încearcă să profite de oameni care au un deficit sau o problemă economică. Împinși de nevoile lor economice, aceștia își donează o parte din organe”, a deplâns el. În opinia sa, „fiecare țară ar trebui să aibă un registru național de transplant, astfel încât fiecare pacient să știe clar de unde provine organul, de ce a fost un anumit donator și nu altul”.

Dr. Beatriz Gil Dominguez, din cadrul Organizației Naționale de Transplant din Spania, a subliniat că principala problemă în combaterea traficului ilegal de organe este faptul că „de multe ori acesta are loc într-un context transnațional”. Un subiect care merge într-o altă țară pentru un transplant implică o problemă suplimentară, deoarece intră în joc două jurisdicții diferite și, în opinia sa, „nu există o cooperare internațională în urmărirea unor astfel de practici”.

Gil Dominguez a mai declarat că profilul victimelor rețelelor de trafic de organe urmează adesea un model similar: tineri sub pragul de sărăcie și aproape analfabeți, astfel încât nu înțeleg riscurile pe care le implică aceste operațiuni. Ei trăiesc în țări sărace care nu acordă prioritate luptei împotriva traficului și au o legislație „foarte prost puse în aplicare” pentru a face față fenomenului.

În schimb, țările din care provine receptorul sunt de obicei bogate, dar cu cantități limitate de organe și Dominguez Gil crede că este „dificil pentru un pacient să obțină un transplant în aceste condiții”.

Odată ce fac transplantul și se întorc în țara lor de origine, aceste persoane ar trebui să aibă „o anumită responsabilitate” și specialista a opinat că ar trebui să fie „obligația medicilor să raporteze aceste cazuri”, atunci când se cunosc.

Prețul unui organ pe piața neagră poate ajunge la 150.000 de dolari (peste 140.000 de euro), din care donatorul primește între 5% și 10% „în cel mai bun caz”, iar restul ajunge în buzunarele traficanților și intermediarilor, a declarat experta, menționând că cifrele variază în funcție de țară.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că în fiecare an sunt efectuate aproximativ 120.000 de transplanturi la nivel mondial (119.873 în 2014), reprezentând aproximativ 10% din cererea totală. Aceeași instituție, a amintit medicul spaniol, consideră că între 5% și 10% din numărul total de transplanturi provin de pe „o piață internațională de organe”, însă atunci când se vorbește despre piața neagră de fapt se fac doar estimări.