Breaking News

Apel către premier și ministrul Negrescu de accelerare a pregătirilor pentru președinția română a Consiliului UE

Platforma RO2019, Europuls – Centrul pentru Expertiză Europeană și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile fac un apel către premierul Mihai Tudose și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu să accelereze pregătirile pentru președinția română a Consiliului UE.

„În contextul învestirii dumneavoastră în acest nou mandat guvernamental, vă adresăm această scrisoare ca un apel — dar și invitație — pentru a accelera și ameliora pregătirile extrem de necesare pentru președinția română a Consiliului UE din ianuarie — iunie 2019. (…) Stadiul actual al pregătirilor pentru acest moment le dă experților români din domeniul afacerilor europene motive serioase de îngrijorare. Sunt îngrijorătoare nivelul de comunicare scăzut, progresul lent al recrutării și formării experților necesari în acest exercițiu, lipsa de implicare a societății civile, a mass-media, a mediului academic și chiar a mediului politic în mod transpartinic, dar mai ales lipsa de activități vizibile substanțiale din partea Guvernului”, se arată în scrisoarea deschisă, remisă AGERPRES, joi, de Europuls — Centrul pentru Expertiză Europeană.

Semnatarii scrisorii subliniază că sunt conștienți că o mare parte din eforturi vor ține de logistică și personal, dar consideră că „pentru o președinție de succes nu trebuie doar să supraviețuim, ci să excelăm”.

„Salutăm crearea și publicarea de către Guvernul României, în luna martie 2017, a unui Memorandum și a unui Plan de acțiune ce vizează pregătirea președinției României la Consiliul UE. Apreciem de asemenea și preluarea multor idei, expresii și propuneri din raportul de recomandări produs de către Europuls în septembrie 2016. În egală măsură, apreciem păstrarea ca punct de referință în redactarea planului de acțiune a memorandumului guvernamental din 2016. Ne este imposibil totuși să nu observăm excluderea unor elemente esențiale din cele două documente și deplângem lipsa de progrese, mesajul vag și carența de implicare de care au dat dovadă predecesorii dumneavoastră în 2017”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

Semnatarii semnaleză lipsa referințelor de coordonare cu organizații neguvernamentale și cu cetățeni.

„Consultările publice menționate nu sunt clar formulate ca scop, subiect, timp și loc. Societatea civilă nu este doar o potențială sursă de idei pentru prioritățile președinției 2019, dar și un aliat imperativ pentru întregul proces de pregătire și implementare. Mediul non-guvernamental este o resursă extraordinară pentru o președinție rotativă a Consiliului UE, iar țările care ignoră această resursă ratează atât șansa oferită de moment, dar și obiectivele primare de bună desfășurare și comunicare”, se precizează în scrisoare.

Potrivit semnatarilor documentului, organizațiile neguvernamentale din România, partenerii sociali și mediul privat trebuie să fie încurajate și implicate prin colaborări și dialog permanent pentru a implementa măsurile naționale prevăzute pentru pregătirea președinției Consiliului UE, cum s-a întâmplat în Polonia prin organizarea de seminarii de informare, de consultări, producerea de rapoarte și propuneri, pregătirea de cadre, diseminarea momentului către populație, activități adresate tinerilor, promovarea priorităților pe plan extern, etc.

„În al doilea rând, calendarul pregătirii președinției este în întârziere. Având în vedere că odată cu lansarea președinției estoniene la 1 iulie 2017 am intrat în ultimul trio de dinaintea președinției României, timpul rămas la dispoziție pentru pregătiri este extrem de limitat. Este imperativă finalizarea priorităților naționale, poziția de negociere pentru consultările cu trio-ul actual și cu Finlanda și Croația (pe plan extern) și publicarea transparentă a rezultatelor acestora. Pe plan intern, este vitală lansarea unor dezbateri publice reale pentru conturarea priorităților primare, dar și secundare ale României în cele 6 luni de lucru, finalizat cu un raport întocmit de guvern, care să sintetizeze ideile propuse și felul în care partenerii non-guvernamentali vor putea promova mesajul general”, mai susțin semnatarii scrisorii.