24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Fenomenul mamelor minore, care plasează România pe primele locuri din Europa, este unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul. Astfel, potrivit ultimei analize a Organizaţiei Salvați Copiii România, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature. Mai mult, rata de vaccinare a copiilor născuți de mame adolescente sau aflate la vârsta pubertății este cu 10% mai scăzută decât în rândul copiilor născuți de mame majore. „Există o corelație directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă și o dezvoltare emoțională, dar și socială, încă incomplete, și lipsa accesului la educație sanitară și la servicii medicale constante. Astfel, datele Salvați Copiii România, obținute în urma unei anchete sociologice de teren, arată că șase din zece mame adolescente nu au avut niciodată acces la informații privind sănătatea reproducerii sau educației sexuale, iar șapte din zece nu au beneficiat niciodată de planificare familială. Absența unei îngrijiri adecvate a sarcinii nu afectează însă, doar mama, cât mai ales nou-născutul: patru din zece adolescente care devin mame au născut prematur, o pondere de patru ori mai mare decât în rândul mamelor majore incluse în eșantion. La fel de îngrijorător este că acoperirea vaccinală a copiilor născuți de adolescente este cu peste 10% mai scăzută decât în rândul copiilor născuți de mame majore. Contextul socio-medical al copiilor-părinți nu este unul marginal, ci are efecte în lanț, cu consecințe nefaste asupra educației și dezvoltării psiho-sociale a mamei și a copilului pe care îl are în grijă. Faptul că 40% dintre mamele minore apreciază că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar, un procent semnificativ mai ridicat comparativ cu celelalte persoane din comunitate, este definitoriu pentru incluziunea socială și pentru exercitarea deplină a dreptului la educație”, se precizează într-un comunicat al Asociaţiei Salvaţi Copiii. “Fenomenul copiilor cu copii este un fenomen social, pentru că efectele nu se limitează la situația unei mame sau a unei comunități, ci vizează, în lanț, sănătatea fizică și emoțională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale. Pe de altă parte, mamele minore sunt mai predispuse să nască prematur, iar prematuritatea rămâne una dintre cauzele majore ale mortalității infantile”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România. Condițiile socio-economice, în care aceste mame încă adolescente sunt nevoite să își aducă pe lume propriii copii, să îi îngrijească și să le asigure un climat de siguranță, sunt unele precare. Astfel, studiul a constatat ca aglomerarea locuinței caracterizează în principal gospodăriile defavorizate și cele cu mamă minoră, aproximativ un sfert dintre acestea având o singură cameră de locuit. Analizând numărul mediu de persoane din gospodărie raportat la numărul mediu de camere de locuit, observăm că, în cazul gospodăriilor defavorizate, trei persoane împart aceeași cameră, comparativ cu 1,6 persoane pe cameră în cazul gospodăriilor în media localității și 2,5 persoane pe cameră în cazul gospodăriilor cu mame adolescente. La nivelul întregului eșantion, doar o treime dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință. Procentul este semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor defavorizate sau al acelora cu mamă minoră. Alimentarea cu apă curentă nu este disponibilă în cazul a peste 60% din gospodăriile cu mame sub 18 ani și a aproape 80% dintre gospodăriile defavorizate. Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion neprobabilistic, pe cote, după: statusul de gravidă sau mamă a unui copil cu vârsta sub 5 ani, gravide sub și peste 18 ani, surse de venit ale gospodăriei. Au fost intervievate 1.268 persoane, astfel: 635 din gospodării defavorizate, 558 din gospodării în media localității și 75 de mame minore, în perioada martie–iunie 2017. Potrivit unui raport al organizaţiei internaţionale Save the Children, care include un index global al ţărilor unde copilăria este mai mult sau mai puţin ameninţată, România ocupă locul 52 din 172, situându-se sub țări că Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României). Dintre toţi indicatorii urmăriţi în raport, mortalitatea infantilă şi rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor sunt cele mai îngrijorătoare. Ţara noastră se numără printre ţările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub 5 ani (11,1 la mie), iar din 1.000 de adolescente între 15 şi 19 ani, 34 sunt mame. Efect al lipsei accesului la îngrijire şi educaţie pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii, rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 şi 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând aşadar 34 de naşteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o situaţie relativ mai gravă: Bulgaria şi Georgia, cu valori de 36,8, respectiv 38,3 de naşteri. Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de naşteri în adolescenţă decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3) și Mauritius (28,3).
