Liderul opoziţiei israeliene, Yair Lapid, va trebui să obţină votul de încredere în Knesset

Liderul opoziţiei israeliene, Yair Lapid, va trebui să obţină votul de încredere în Knesset după ce a reuşit pariul încheind în ultimul moment un acord pentru un guvern de coaliţie, în speranţa de a întoarce pagina în următoarele zile anilor la putere ai lui Benjamin Netanyahu, comentează AFP.

Centristul Yair Lapid, liderul opoziţiei şi rival al lui Benjamin Netanyahu, a avut termen până la un minut înainte de miezul nopţii miercuri seară pentru a-l anunţa pe preşedintele Reuven Rivlin că a reunit o majoritate de 61 de parlamentari, din totalul de 120, şi că a ajuns la un acord privind un guvern de „schimbare”.

Negocierile care au condus la acord au durat mai multe zile şi vestea a căzut abia miercuri seară la orele 23:25, cu puţin înainte de termenul limită: Yair Lapid l-a informat pe şeful statului că „a reuşit să formeze un guvern”.

„Spectrul celui de-al cincilea scrutin era ceva ce nici un israelian raţional nu putea spera”, a subliniat cotidianul Jerusalem Post într-un editorial apărut în cursul nopţii de miercuri spre joi, avertizând, în acelaşi timp, că, având în vedere „ideologiile şi filosofiile disparate (care alcătuiesc coaliţia), partea dificilă abia a început”.

„Guvernul nou-născut are potenţialul de a remedia neîncrederea şi animozitatea, de a vindeca fracturile dintre diferitele comunităţi şi de a ne conduce pe o cale mai puţin haotică şi mai stabilă”, a vrut să creadă cotidianul israelian.

Reuniunea parlamentului pentru votul de încredere ar putea interveni săptămâna viitoare, la o dată încă necunoscută.

În ultimele zile, presa israeliană a afirmat că preşedintele Knessetului, Yariv Levin (Likud), ar putea fi tentat să treneze organizarea votului cu câteva zile, pentru posibile dezertări din tabăra anti-Netanyahu.

Pentru că, în faţă, Benjamin Netanyahu, partidul său de dreapta, Likud, şi avocaţii săi fac manevre cu scopul de a încerca să împiedice ca un astfel de acord să obţină aprobarea Knessetului.

Dacă Yair Lapid primeşte undă verde în parlament, el ar putea pune capăt la peste doi ani de criză politică în Israel, cu patru alegeri soldate până în prezent fără un guvern stabil.

Echipa sa a difuzat o imagine de la semnarea acordului de coaliţie încheiat de liderii a opt partide – două de stânga, două de centru, trei de dreapta şi unul arab – şi care ar putea marca un moment de cotitură în istoria politică a Israelului.

Ultima dată când un partid arab israelian a susţinut un guvern, dar fără să participe la acesta, a fost în 1992 în epoca „guvernului de pace” al lui Yitzhak Rabin. De această dată, formaţiunea arabă islamistă Raam condusă de Mansour Abbas a semnat acordul fără a indica deocamdată dacă va participa activ la guvern.

„Acest guvern va fi în slujba tuturor cetăţenilor Israelului, inclusiv a celor care nu sunt membri ai acestuia, îi va respecta pe cei care i se opun şi va face tot ce îi stă în putinţă pentru a uni diferitele componente ale societăţii israeliene”, l-a asigurat Yair Lapid pe şeful statului.

„Vă felicit, pe dumneavoastră şi pe liderii de partid, pentru acest acord de guvernare. Ne aşteptăm ca parlamentul să se întâlnească cât mai curând posibil pentru a ratifica acest guvern”, a răspuns preşedintele Rivlin.

Benny Gantz, ministrul apărării şi fost concurent al lui Benjamin Netanyahu pentru şefia guvernului, în drum spre Washington, unde urmează să discute despre dosarul iranian, a salutat la rândul său pe Twitter „o noapte de mare speranţă”.

Yair Lapid a fost însărcinat de preşedinte la începutul lui mai să formeze un cabinet după eşecul lui Benjamin Netanyahu de a alcătui un guvern de dreapta în urma alegerilor din martie, al patrulea scrutin în doi ani.

Eforturile lui Yair Lapid au fost obstrucţionate de o serie de violenţe între manifestanţi palestinieni şi poliţişti israelieni în Ierusalimul de Est şi în oraşe mixte din Israel, şi de războiul de 11 zile dintre armata israeliană şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, la putere în Fâşia Gaza.

Dar, după această escaladare, discuţiile au fost reluate şi Yair Lapid a reuşit să-l convingă luni pe liderul dreptei radicale, Naftali Bennett, să se lanseze în acest proiect guvernamental cu promisiunea împărţirii puterii şi a rotaţiei la conducerea guvernului.

Statu-quo în conflictul cu palestinienii, relansarea economică, locul religiei: totul divide pe hârtie coaliţia pestriţă în afară de dorinţei sale de a-l răsturna pe Benjamin Netanyahu, venit la putere acum 25 de ani, din 1996 până în 1999, apoi numit din nou în 2009, devenind cel mai longeviv prim-ministru.

Judecat pentru „corupţie” în trei dosare, Benjamin Netanyahu este primul şef de guvern israelian care se confruntă cu acuzaţii penale în timpul mandatului. Ar urma să redevină simplu deputat şi nu îşi va mai putea folosi influenţa pentru a încerca să adopte o lege care să-l protejeze de problemele sale judiciare. AGERPRES