Emil Boc: Politica de coeziune este acel lipici care ţine UE împreună

Politica de coeziune este „acel lipici care ţine UE împreună” şi autorităţile române sunt pregătite să pună în aplicare proiecte de miliarde de euro, dar au nevoie de bani, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, primarul Emil Boc, preşedintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială şi bugetul UE a Comitetului Regiunilor.

„De fapt ce este această politică de coeziune despre care tot vorbim? Este acel lipici care ţine Uniunea Europeană împreună. Scopul ei este să diminueze decalajele de dezvoltare dintre ţări, regiuni, oraşele Uniunii Europene. Principalii beneficiari sunt cei care au o situaţie economică mai dificilă, dar politica de coeziune este şi trebuie să rămână o politică pentru toate statele din Uniunea Europeană. Nu cred că veţi găsi un sat, o comună, oraş sau origine din România care să nu fi beneficiat de politica de coeziune. Ea a schimbat în bine viaţa la milioane de români, de la aderarea din 2007 la Uniunea Europeană. Sunt peste 70 de miliarde de euro care au intrat în România şi s-au concretizat în şcoli, creşe, grădiniţe, drumuri, străzi, spaţii verzi, piste de biciclete, autostrăzi, care sunt bani din politica de coeziune a Uniunii Europene şi care au adus aceeaşi limbă a modernizării din Europa aici, la noi în România”, a declarat primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.

 

Boc consideră că dezvoltarea tehnologică accelerată, cea a inteligenţei artificiale, creşterea economică bazată pe nepoluare vor duce la crearea de locuri de muncă mai bune în Europa, dar şi la apariţia unor noi decalaje pe continent.

„Acum suntem la un moment de răscruce, (…) deja ne gândim ce se întâmplă după 2027, când se încheie exerciţiul financiar 2021-2017, care va fi viitorul politicii de coeziune? (…) Care sunt provocările noi pe care le avem? Şi dacă ne uităm acum la ce s-a întâmplat în preajma noastră, am ieşit dintr-o pandemie, am intrat într-un război, cu accelerarea dezvoltării tehnologice, a inteligenţei artificiale şi cu noul model de creştere economică bazat pe dimensiunea verde, nepoluantă. Toate aceste lucruri, pe de o parte, oferă şanse la slujbe mai bune, dar şi la posibilitatea apariţiei unor noi decalaje în Europa. (…) Sunt întrebări fundamentale la care trebuie să începem să răspundem acum, pentru că anul viitor Comisia Europeană actuală îşi încheie mandatul, vor fi alegeri europarlamentare şi în 2025 vom avea o nouă Comisie Europeană, care va trebui să vină cu o nouă politică de coeziune”, a atras atenţia Emil Boc.

În opinia lui Emil Boc, „România este unul dintre principalii beneficiari ai politicii de coeziune din Uniunea Europeană”.

„Eu cred că o Europă nu poate rămâne închegată decât dacă ai grijă de ambele motoare şi de piaţa unică, cu cele patru libertăţi fundamentale, libertatea de mişcare a persoanelor, a bunurilor, a capitalurilor, dar în acelaşi timp şi politică de coeziune, care ne asigură piaţa unică şi creştere economică pentru toţi în Europa, nu doar pentru unii. Succesul Europei în care ne aflăm astăzi este succesul îmbinării între piaţa unică şi politica de coeziune”, a mai spus Emil Boc.

Emil Boc afirmă că autorităţile române pot implementa proiecte în valoare de miliarde de euro, dar au nevoie de banii din coeziune.

„Când îi citeam fiicei mele, când era mică, „Alice în Ţara Minunilor”, era acolo o frază în care regina îi spunea lui Alice: „trebuie să te mişti foarte rapid, ca să rămâi în acelaşi loc” (…) Dacă vrem să mergem mai departe, cu atât trebuie să ne mişcăm mai repede şi să fim conectaţi la ceea ce se întâmplă în Europa. (…) Autorităţile noastre sunt pregătite să implementeze proiecte de miliarde de euro, le avem pregătite, avem nevoie doar de banii din coeziune ca să le putem implementa aşa cum am demonstrat-o şi până acum”, a arătat Emil Boc.

Emil Boc a participat joi, la Sibiu, la Conferinţa ‘Coeziunea, valoarea noastră fundamentală pentru viitorul Europei: regiuni şi oraşe pentru o redresare puternică şi o tranziţie justă’, eveniment care reuneşte oficiali din 27 state membre, aleşi regionali şi locali din UE şi înalţi oficiali ai Comisiei Europene. AGERPRES