CEI ZECE MAGNIFICI

Zece pentru Iași! O competiție formală, ce se înscrie, cel puțin numeric, în ”tradiția” ieșenilor de a asista la o luptă dreaptă (sau mai puțin dreaptă) pentru câștigarea Primăriei Municipiului Iași.

Există o mică (sau mare) deosebire între a câștiga Primăria Iașului și a câștiga primăria oricărui alt oraș sau municipiu reședință de județ, din celelalte 40 de județe ale țării. Indiferent de ceea ce cred bucureştenii, bănățenii, ardelenii sau oltenii, Iașii sunt fruntea țării, locul ales și rezervat gândirii și creației universale. Nu voi risca să ne îngrădim în dimensiunea ”europeană” sau ”mondială”, prefer să ne raportăm la maxima dimensiune pe care chiar dacă nu o putem calcula și ține minte, ea ne oferă libertatea de a fi recunoscuți și de alții, chiar și numai pentru că aceștia nu au cum să înțeleagă și să-și explice dimensiunea reală a Iașilor. Sunt prea mici sau prea săraci cu duhul pentru a reuși să ne cuprindă întreaga noastră dimensiune, parte din ea fiind puternic ancorată în începuturile acestei țări în care limba română, chiar dacă este atât de tânără, ea se trage din tăcerea Gânditorului de la Hamagia, lăsând bolta cerească să se ascundă în ceramica de Cucuteni.

Trebuie să fim pedepsiți dacă nu recunoaștem, dacă nu simțim, că trăim într-un spațiu predestinat ”tonului la cântec” în toate domeniile. Avem această datorie împlântată în firea noastră, a ieșenilor, de a fi cei care gândesc, de a fi cei care previzionează următorul pas pe care trebuie să-l facă națiunea română, cu atât mai mult cu cât ostilitatea celorlalte provincii istorice ale țării a devenit, în ultimul timp, acea batistă fluturată în fața domnițelor, înainte de începerea turnirului.

Să fii primarul Iașului ține mai întâi de capacitatea concurentului de a se transforma (dacă poate) într-o firească continuare a faptelor predecesorilor săi, cu precădere a celor care au contribuit la construirea României moderne, din rândul junimiștilor. Nu trebuie ignorată istoria, atâta timp cât ea ne oferă acel cap de pod deja consolidat, oferindu-ne șansa de a prelungii această punte peste timp, într-un respect garantat valorii.

A fi primar de Iași este mai mult decât funcția de președinte al României, chiar și numai pentru că, de la Iași au plecat, pleacă și vor pleca adevăratele și profundele provocări ce au în esența lor recunoașterea universală a acestor locuri zidite între cele șapte coline ale Iașilor.

Vasile Pogor – Gheorghe Manciuc – Constantin Simirad – Gheorghe Nichita construiesc acel arc peste timp, oferindu-le Iașilor strălucire, dragoste, profunzime prin toate prefacerile săvârșite, de la Ulița cea Mare la Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt.

Chiar și așa când te uiți la lista cu candidați nu poți decât să te împrietenești cu simțul ridicolului. Din cei zece concurenți șapte dintre ei au susținerea diverselor partide politice, mai mari sau mai mici sau mai greu de definit, pe această scară a mărimilor infinitezimale. Până la zece, doi candidați încearcă să slujească spiritul independenților, atât de încercat în toate incursiunile ”fără cap și coadă”, un fel de aventură inconștientă, pe un alt tărâm.

Dacă ar fi să reducem la absurd șansele celor zece competitori ar trebui să ne oprim la primii doi, la Mihai Chirica, actualul primar interimar a Iașilor, reprezentantul PSD și Marius Bodea, directorul Aeroportului Internaţional, susținut de PNL. Urmează: arhitectul Radu Botez, din partea ALDE, oftalmologul Camelia Bogdănici de UNPR, Petru Movilă de PMP, de  ”nemuritorul” Traian Dobre de PSRo și Cristian Cernescu de Forța Moldovei. Din partea societății civile îl regăsim pe ”tânărul și frumos” reprezentant al străzii, Andrei Postolache. Independenții din trei au rămas doi:  Viorel Blăjuț și Anca Preda. Aceștia sunt cei zece care s-au aliniat la start pentru câștigarea Palatului Roznoveanu, în care există jilțul de primar al Iașilor, și nu un taburet oarecare de odihnit părțile moi ale aventurierilor, atâta timp cât acest oraș este, în primul rând, ”tezaurul culturii naționale” și mai apoi speranța ei de viitor.

În spatele fiecăruia dintre acești zece competitori există adevărate industrii de fabricat sau de prefabricat imagini, mai mult sau mai puțin majore, mai mult sau mai puțin performante. S-ar crede că reprezentantul ”tinerilor și frumoși” ai celor care au ieșit în stradă și au dat de pământ cu oamenii politici, ar avea șansele cele mai mari să câștige. Adevărul va ieși la lumină, confirmând sau infirmând forța sau gălăgia de mahala a străzii.

Vom începe de mâine să prezentăm o imagine credibilă a celor care au avut cutezanța de a ieși din anonimat și de a se propune singuri urmașii titanilor, cei care au făcut din Iași cel mai important oraș al țării, dar și cel mai de temut (pentru miticii bucureșteni) pol al gândirii și creației românești.

ADI CRISTI