ANALIZĂ LA RECE FĂRĂ MITITEI

După parcurgerea motivației votului de duminică 5 iunie 2016, cu ajutorul căreia am încercat să ofer ”un punct de sprijin” celor interesați să iasă la vot, cred că ar mai fi necesară o explicație, la fel de nepărtinitoare sau, mă rog, pe cât posibil de neutră. Votul într-un singur tur de scrutin ar trebui să conștientizeze electoratul să iasă masiv la vot, să nu mai aștepte ”turul II” ca să decidă dacă partidul lor are nevoie de un ajutor lor sau nu.

Turul II, în mod tradițional, era scena aranjamentelor politice, spațiul de manevră al alianțelor necesare construirii de majorități în consiliile locale și județene.

De această dată, primarul va fi dat de partidele care demonstrează că sunt, într-adevăr, aproape de cetățean, că ele însele au capacitatea de a scoate masiv oameni la vot, că electoratul dedicat acestora este un electorat activ, care se implică în problemele comunității.

Falsa motivație a celor care construiesc dezastre pe fondul acestui singur tur de scrutin nu are forța necesară de a convinge comunitatea că ne aflăm în fața unui grav pericol de a submina valorile reale ale democrației. Este doar o furtună într-un pahar cu apă, atâta timp cât nimeni nu-i împiedică pe acești ”jandarmi ai democrației” să nu iasă la vot în duminica votării și să aștepte doar iluzoriul tur II de scrutin. De fapt, ceea ce-i supără pe acești cârcotași se referă cu predilecție la trimiterea în desuetudine a consultărilor politice în vederea forțării unor majorități politice motivate doar de interesele de partid ale celor care speculează lipsa lor de performanță încurajând ”buturuga mică care poate să răstoarne carul mare”. Un singur tur de scrutin limitează la maxim rolul partidelor de buzunar, oferind celor mari șansa de a câștiga și de a pune ei condiții și nu invers.

La Iași, limpezirea scenei politice nu este o ecuație complicată, atâta timp cât liberalii rămân nesemnificativi în direcția ”portocalizării” lor, ca oameni politici, dar care, în zona electoratului, se simt din ce în ce mai bine reprezentați de cei are au rezistat ”măcelului” Alinei Gorghiu et.comp. Vasile Blaga  și au ales salvarea în ALDE. La Iași, liberalii lui Relu Fenechiu nu au reușit să se acomodeze cu liberal-democrații lui Dumitru Oprea, dând naștere unui partid însăilat, ce a reușit să provoace o puternică disoluție în electoratul celor două fracții, din ce în ce mai dezorientat.

ALDE are la Iași capacitatea spațiului care adună, care oferă regrupări spectaculoase, coerente, diminuând pe cât posibil accidentul ”Gorghiu – Blaga”.

Un alt partid aflat în suferință, față de perspectivele pe care le afișa la începutul acestui an electoral, UNPR, suferă în continuare de lipsa oamenilor care să completeze imensul gol lăsat la centru, gol ce a provocat, în toată țara, o puternică depresurizare, ce i-a pus în dificultate șansele de a se prezenta singur în fața electoratului. De aceea, la Iași cel puțin, gruparea de oameni semnificativă poate fi considerată o excepție din formula generală a partidului cu care se prezintă în fața electoratului. UNPR va susține o probă decisivă pentru soarta sa ca partid politic independent la aceste alegeri locale.

Un alt partid care, joacă la limita pragului electoral, este PMP, formațiune politică construită pe blestemul băsescian, al omului care nu se lasă, care vrea să moară cu carnetul de partid pe piept sau, după cum avea el să declare, să iasă din politică cu picioarele înainte sau… cu mâinile încătușate, spunem noi, ca o completare a unui destin tragic al celui are a influențat în tragic un deceniu din viața românilor. La Iași, Petrică Movilă, deputatul care vrea să devină primarul Iașilor, încearcă să atenueze revolta încă mocnită a ieșenilor față de acest partid al hăhăitorului din ce în ce mai urmărit, dacă nu de electorat, atunci cu siguranță de procurorii DNA, cei cărora el le-a semnat decretele de numire în funcție. Acestea sunt partidele pe care se poate miza în alcătuirea consiliului local al municipiului Iași și a consiliului județean. Președintele C.J. va fi ales de plenul consiliului, astfel format în urma alegerilor locale din 5 iunie 2016, moment care va fi condiționat de rezultatele individuale ale partidelor. După cum putem observa vor fi două grupări de forțe dezechilibrate. Într-o parte se vor afla PSD-UNPR-ALDE, pentru ca în cealaltă parte să rămână cu sau fără voia lor PNL și PMP, în condițiile în care aceste partide, altele decât PSD și PNL, vor reuși să treacă pragul electoral de 5%. Cât despre PSRo, partidul lui Mircea Geoană ar fi putut fi o alternativă la ceva, doar că nici liderul național și nici experimentul om politic Traian Dobre, nu au avut timpul necesar de a specula nișa în care ar fi putut să-și dezvolte strategia partidului. Un ultim partid aventurier Forța Moldovei (acest partid cu nume de echipă de fotbal) nu are forța necesară de a deveni vizibil mai mult decât este vizibilitatea fostului țărănist Traian Rânja, rămânând de la facere un partid cu ajutorul căruia se pot imagina, doar imagina, revanșe, de genul loviturilor date în aer, fără a reuși să atingă ținte precise.

ADI CRISTI