Academicianul Eugen Simion: Nu neglijați cultura română, România adevărată este o Românie a culturii

Fost președinte al Academiei Române între anii 1998 și 2006, criticul și istoricul literar Eugen Simion a adresat miercuri, de la Oradea, un apel către oamenii politici de a nu neglija cultura română, spunând că ‘România adevărată, profundă, este o Românie a culturii’.

‘Politica este tema esențială a discursului românesc, vedeți și dvs. În discursul omului politic românesc lipsește cuvântul cultură. Nu neglijați, domnilor, cultura, pentru că neglijați națiunea română. Nu minimalizați cultura. Nu mai dați la schimb ministerul culturii când aveți nevoie de o grupare. Cultura română rezistă, este puternică. Nu vă luați nici după detractori, nici după zelatori. Cultura nu poate ieși în stradă, nu poate bara drumurile, dar cultura, ca o boală perfidă, distruge în timp, dacă o neglijați. Discursul dvs. nu mai trebuie să evite cultura. Sfătuiți-vă cu cei care se pricep. De ce ministerul învățământului nu ne întreabă niciodată? Am îmbătrânit în această instituție. Vrem ceva, nu mai avem alte ambiții, dar vrem ca România asta să fie o națiune culturală’, a subliniat Eugen Simion.

Academicianul a susținut, în Aula Magna a Universității Oradea, conferința ‘Despre spiritul național în epoca globalizării’, organizată de Asociația Pro-România Europeană și Facultatea de Litere din cadrul universității, reprezentată de prof. univ. dr. Ion Simuț, alături de prorectorul Eugen Macocian și președintele Senatului, Sorin Curilă.

Cu această ocazie oaspetele s-a referit la nevoia de a vorbi ‘cu cărțile pe față, cu liniște și fără panică’, despre spiritul românesc, spiritul național, deoarece i se pare că este tema cea mai importantă pe care românii, membri în Comunitatea Europeană, ar trebui să o discute.

‘Vreau să vă spun că nu sunt un eurosceptic. Am crezut și cred încă în această construcție politică, economică și juridică, e un pas important, dar sunt și un spirit lucid și îmi dau seama că această construcție politică are mari dificultăți, că nu ne-am înțeles încă asupra viitorului asupra acesteia. Ea dă dovadă uneori de mari fragilități, cum se întâmplă astăzi cu această migrație biblică. (…) Problema majoră, după părerea mea, pentru comunitatea și viitorul Europei este ce se întîmplă cu culturile naționale. O temă care nu s-a discutat niciodată. Aproape. Nu s-a discutat niciodată serios, cel puțin în România. Va fi o Europă a culturilor naționale sau o Europă, cum o gândesc juriștii și economiștii de la Bruxelles, a regiunilor economice, în care diferențele naționale trebuie dacă nu să dispară să se estompeze?’ a spus academicianul.

Procesul globalismului este inevitabil, consideră Eugen Simion, și se bazează pe o ‘armă’ imposibil de oprit — internetul — ce asigură saltul de sute de ani în evoluția societăților. Sacrificiile enorme pentru popoare ridică întrebări ca de exemplu cum ne salvăm limba, tradițiile, identitatea.

‘Noi suntem în spirit european prin cultura noastră, prin tradițiile noastre și proiectele noastre de succes ce au avut loc în secolul al XIX-lea. Să ne întoarcem la clasici. Ce oameni formidabili și ce frumos patriotism exista în ei, ce spirit național, deloc xenofob, deloc adversar, gândeau europenește. Kogălniceanu, ce minte formidabilă, cum gândea el de bine reformele, care pe noi ne terorizează. Toate lucrurile trebuie să le discutăm cu calm, fără pripeală, cum zicea Kogălniceanu care voia o reformă a lumii românești fără pripeală, graduală, de fapt o evoluție’, a spus scriitorul Eugen Simion.

Oaspetele a subliniat faptul că termenul ‘națiune’ nu s-a demodat, deși el a început să dispară, în manuale și este aproape eliminat termenul ‘naționalist’, pentru că a căpătat un sens peiorativ.

‘Greșeală. Hai să-l lepădăm de sensul acesta. Naționalist nu se identifică cu extremist, xenofob, ci cu acela care crede în națiunea lui. Nu avem altul. Hai să-l reabilităm. Și să spunem că suntem români europeni și gândim în acest sens. Gândim că alteritatea există, trebuie respectată în măsura în care alteritatea mă respectă și pe mine, că trebuie să facem ceva pentru această națiune, trebuie să avem proiectele noastre în contextul Europei, dar să avem grijă și de tradițiile noastre, de rădăcinile noastre, pentru că dacă le pierdem nu mai suntem nimic’, a menționat Eugen Simion.

Academicianul a mărturisit că îi este geu să suporte, în fiecare seară, calomniile de la televizor la adresa românilor.

‘Mi-e greu să aud această replică: ‘Ce vrei, dle? Suntem români! Asta-i România!’ Nu-i adevărat! Este fals! Este o minciună! E o calomnie! Nu asta e România adevărată. România adevărată, profundă, este o Românie a culturii. Avem mari poeți, mari moraliști. Avem o cultură puternică. Este o lume românească. (…) Se ține un fel de discurs al dezamăgirii, o pedagogie negativă, adică să disprețuim tot, o demagogie a depresiei. Toți sunt depresivi, cioranieni. Unii vorbesc despre resemnarea românească, alții sunt împotriva acestui lucru. Hai să-l citim pe Eliade, cum interpretează el spiritul Mioriței. Este vorba despre o nuntă cosmică. Resemnarea noastră nu este o lașitate, este un mod de a fi, de a te situa în lume, de a privi puțin dincolo’, a spus Simion.

El a apreciat că sunt țări care dezbat foarte serios această chestiune, precum Franța, unde cele cinci academii discută anual problema identității franceze. Potrivit academicianului, în lume se discută azi despre spiritul național în alți termeni, definit, de exemplu, în Franța, în funcție de atitudine: atitudinea față de sol, față de Pământ, față de sentimentul egalității, față de femei, de dragoste sau religie. Dacă românii ar fi supuși acestei grile, cum am ieși?’, s-a întrebat Eugen Simion.

El a conchis că nu se poate schimba nimic dacă nu sunt date șanse tuturor să învețe, școala fiind prima instituție a unei societăți.

Expunerea academicianului a fost urmată de lansarea ultimilor sale cărți, despre Cioran și Odobescu, prezentate de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române. Iar Alexandru Ruja, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, a prezentat ediția „Opere Ioan Alexandru” și „Integrala poeziei”, apărută în seria „Opere fundamentale”, coordonată de Eugen Simion.