O NOUĂ DIMINEAȚĂ DE PACE

Mare este încordarea internațională, în jurul intereselor Rusiei. Ursul de  la Est nu poate să doarmă liniștit în culcușul ursulețului Panda, culcuș impus de istorie celui ce a fost cândva Marele Urs Siberian. Este adevărat, în noua sa recunoaștere, lui Vladimir Putin nu-i încape nici măcar coada ambițiilor sale, conservate în mentalitatea actorului care contează, provocând astfel mari mișcări, înregistrate de seismografele lumii ale păcii, fără însă a avea semnale precise de încălecare a plăcilor tectonice sau a intereselor politice ale Rusiei, într-o coliziune directă cu cele ale restului lumii. Deja, Rusia de la suprafață nu mai poate fi percepută decât singură sau în jurul său putând fi sesizate câteva insecte, care continuă să-și ducă traiul lor de efemeride, din firimiturile ce se desprind de la gura marelui imperiu. Trebuie să sesizăm că dimensiunea Rusiei actuale, chiar dacă a fost hăcuită de perestroika lui Gorbaciov, tot a rămâne la nivelul unei țări cu întindere importantă, dar și cu influențe uneori decisive în țările fostei URSS. Acolo unde servilismul  și interesele de grup ale politicienilor, în general, nu mai au majoritatea necesară” pupării mâinii binefăcătorului Vladimir Putin”, acolo sunt înghesuite trupele armatei roșii, acolo cizma soldatului strivește liniștea, acolo este trasată linia de start a întrecerii modificărilor zonelor de influențe.

Cazul Ucraina ne-a fost servit spre luare aminte. ”Atenție, chiar dacă lanțurile democrației ne stânjenesc mișcările libere, la o adică, suntem în stare să ne burzuluim într-atât încât să răpim teritorii necesare intereselor noastre” – vezi Peninsula Crimeea, parte a statului independent Ucraina, stat apărat de un pomelnic întreg de acorduri internaționale și planetare. Rușii au confiscat Ucraina, NATO și-a întrerupt dansul de la ora cinci, pentru a-l amenința pe Putin cu degetul, luându-i dreptul de semnătură în Europa, până când se va cuminții! Vladimir Putin nu s-a cumințit și și-a văzut de interesul extern al Rusiei, căci în interiorul imperiului și-a luat de unul singur libertatea de a înființa o gardă națională cu misiunea antidemocratică pe față de a aresta oamenii pe stradă și de a intra în casele acestuia fără un ordin de la judecător. Pur și simplu în Rusia a început prigoana împotriva celor care nu sunt dispuși să vadă în figura lui Vladimir Vladimirovici Putin chipurile altoite ale lui Vladimir Ilici Lenin și Iosif Visarionovici Stalin, cu cel al Țarului Petru I.

Între timp agonia a devenit atât de efervescentă că și trepădușii din apropierea bolnavului acestui secol XXI nu se mai uită nici la stânga, nici la dreapta când s-au decis să traverseze cuvintele lăsate libere să urle în pustiu. După suita folclorică de amenințări la adresa țărilor baltice, a Poloniei, României, că, vezi Doamne, dacă Kremlinul are un cât de mic interes în aceste teritorii, să nu creadă cineva că art.5 din acordul NATO, care garantează intervenţia imediată a Alianței Nord Atlantice împotriva agresorului, va constitui factor de intimidare pentru Kremlin. Serghei Victorionovici Lavrov, ministrul al Afacerilor Externe al Federației Ruse, nu a ezitat să calculeze avansul pe care l-ar putea avea Rusia față de NATO, dacă ar trebui să atace Bucureștiul, de exemplu. În zece minute s-ar naște o firească întrebare a celor care vor dori să știe ”unde a dispărut Bucureștiul!”

În aceeași logică, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, aflat într-o vizită la Chișinău, îi avertizează pe moldoveni să fie atenți în relațiile cu Kievul, inclusiv în ceea ce privește Transnistria. Vorbind despre încercările autorităților moldovene de a împiedica accesul militarilor ruși în regiunea separatistă, vicepremierul rus a declarat că ”tancurile nu au nevoie de vize”.

La Tiraspol, Dmitri Rogozin a promis ajutor necondiționat autorităților din stânga Nistrului, declarând că Transnistria „poate conta mereu pe umerii largi ai Rusiei”.

În același timp putem sesiza o revigorare a atitudinii NATO față de aliații săi aflați în linia întâi a unui eventual conflict militar cu Federația Rusă. Summitul de la Varșovia vine să clarifice o serie de atitudini aparent șovăielnice a Alianței Nord-Atlantice față de reacțiile belicoase ale lui Vladimir Putin.

NATO îşi întăreşte prezenţa în România. După deschiderea a două comandamente, Alianţa pregăteşte şi o forţă terestră, ce va fi anunţată oficial la Varşovia.

„Am decis să avem ceea ce numim o prezenţă adaptată în regiunea de sud-est. Aceasta va fi construită în jurul unei brigăzi româneşti, iar ideea este să transformăm această brigadă românească într-o forţă multinaţională. Ideea este să avem şi forţe NATO din diferite ţări aliate ca parte din această prezenţă adaptată”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. Brigada din România va avea între 3.000 şi 5.000 de oameni, dintre care o mie străini. Bulgaria e gata să ofere 400 de soldaţi, iar Polonia a oferit şi ea o companie. Brigada va intra sub controlul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est.

În urma summitului NATO, de la  Varşovia, România va obţine şi o dezvoltare a planului de contingenţă. Asta înseamnă că, dacă e atacat, un membru al Alianței va şti exact cine şi când vine în sprijinul său.

Între timp Federația Rusă își concentrează o forță militară din ce în se mai semnificativă la granițele ei cu țările baltice.

Fiecare dintre noi așteaptă cu emoție să mai treacă o zi, pentru ca rugămințile noastre fierbinți înspre pace să ne ofere în dar o nouă dimineață sub forma porumbelului lui Pablo Picasso.

ADI CRISTI