Tarimuri magice si realitati dure din China contemporana

La cea de a XIII-a ediție a Tîrgului Internațional de carte Gaudeamus, ce se va desfășura în Pavilionul Central Romexpo din București între 16 și 20 noiembrie, China este invitat de onoare. Editurile Polirom și Cartea Românească vor fi prezente cu peste 1000 de titluri, cu reduceri de preț de 20-30%, cu nelipsitele cărți la prețul de 10 lei, dar și cu un stand special dedicat culturii și civilizații chineze. Dintre acestea, vă recomandăm cele mai recente apariții în care puteți descoperi China magică, dar și realitățile sociale dure din China comunistă contemporană:

Cele mai frumoase basme chinezești (selecție și traducere de Mugur Zlotea)
Basmele chinezești ne poartă pe tărîmuri magice, începînd din vremurile cînd cerul și pămîntul nu erau încă despărțite, iar universul părea un mare ou făcut dintr-un bulgăre de haos negru. Vom vedea cît de mare e puterea dragostei ce poate învinge orice obstacol și cum binele iese întotdeauna biruitor în lupta împotriva răului întruchipat de demoni, de lăcomia bogătașilor și de viciile celor din jur.

O istorie a Tibetului, de Sam van Schaik (traducere de Ovidiu-Gheorghe Ruța)
Celebru pentru cultura unică, dar și pentru conflictul declanșat în urma ocupării lui de către China, Tibetul rămîne pentru străini un tărîm misterios care nu poate fi înțeles decît prin prisma istoriei sale extraordinare. Sam van Schaik reînvie această istorie, începînd cu secolul al VII-lea și perioada de glorie a Imperiului Tibetan, și analizează momentele ei semnificative, cum sunt apariția budismului tibetan și a liderului lui spiritual Dalai Lama, relațiile cu Mongolia lui Kubilai-Han din secolele XIII-XIV, implicarea Tibetului în „Marele Joc” de la începutul secolului XX și, bineînțeles, evenimentele tulburi din ultimele decenii. Totodată, el face lumină în ce privește relația complexă a Tibetului cu India și China și explică o serie de elemente frecvent invocate ale culturii tibetane, precum reîncarnarea călugărilor lama, mănăstirile, pustnicii, rolul lui Dalai Lama sau Cartea tibetană a morților.

Sam van Schaik este expert în istoria timpurie a Tibetului și autor a numeroase cărți despre Tibet și budismul tibetan, printre care Approaching the Great Perfection: Simultaneous and Gradual Approaches to Dzogchen Practice in the Longchen Nyingtig (2004) și Manuscripts and Travellers: The Sino-Tibetan Documents of a Tenth-Century Buddhist Pilgrim (2012).

Întoarcerea în Tibet, de Heinrich Harrer (traducere de Orlando Balaș)
Între 1944 și 1951, într-o perioadă în care străinii nu erau doriți în Tibet și doar puțini primeau permisiunea de a vizita această țară, Heinrich Harrer a trăit printre tibetani, în principal în capitala Lhasa, „orașul interzis”. El și-a relatat experiența în cartea Șapte ani în Tibet, care a devenit imediat un bestseller internațional. După treizeci de ani, Heinrich Harrer avea să viziteze din nou Tibetul și să scrie o a doua carte. În Întoarcerea în Tibet vedem o țară fundamental transformată sub stăpînirea chinezilor, foarte diferită de Tibetul liber pe care îl cunoscuse, unde religia era în centrul vieții de zi cu zi. Harrer reîntîlnește în Lhasa vechi prieteni și discută cu ei, povestește despre revoluția culturală, despre distrugerea mănăstirilor și a altor bunuri culturale, despre tibetanii din exil și despre credința nestrămutată a poporului tibetan ce pare decis să reziste tuturor vicisitudinilor istoriei.

Heinrich Harrer (1912-006) a scris mai multe lucrări despre Tibet și a transcris autobiografia lui Thubten Jigme Norbu, fratele lui Dalai Lama. E cunoscut în primul rînd ca autor al clasicei cărți Șapte ani în Tibet (Polirom, 2013), ecranizată în 1997 de Jean-acques Annaud.

Republica Populară a Amneziei. Tiananmen 1989, de Louisa Lim (traducere de Ovidiu-Gheorghe Ruța)
În primele ore ale zilei de 4 iunie 1989, soldații Armatei Populare de Eliberare au deschis focul asupra unor civili neînarmați în Beijing, ucigînd sute de persoane. Un sfert de secol mai tîrziu, evenimentele din Piața Tiananmen aproape că s-au șters din memoria colectivă a chinezilor, iar cei care își mai amintesc de ele sînt condamnați să trăiască la periferia societății. Uitarea trecutului a devenit pentru mulți chinezi un mecanism crucial de adaptare la cotidian. În acest volum remarcabil, Louisa Lim scoate la lumină ceea ce s-a întîmplat atunci și felul cum tragicul eveniment avea să schimbe China în mod ireversibil. Cititorul află noi detalii despre acele zile nefaste din perspectiva unor oameni diferiți ale căror vieți au fost profund marcate de Tiananmen: de la un tînăr soldat trimis să elibereze piața, pînă la unul dintre cei mai de seamă politicieni ai țării, devenit un cunoscut disident după șapte ani de închisoare. Pe lîngă efectele care se mai resimt și astăzi, Louisa Lim face cunoscută, pentru prima dată, și povestea represiunilor brutale dintr-un alt oraș chinez – un desăvîrșit studiu de caz asupra capacității statului comunist de a rescrie istoria, eliminînd complet episoadele dureroase sau neconvenabile conducerilor politice ce au urmat tragicului eveniment.

Louisa Lim este visiting professor la University of Michigan și jurnalistă, deținătoare a numeroase premii, fost corespondent la Beijing pentru BBC și NPR.

Oamenii-șobolani. În subteranele interzise ale Chinei, de Patrick Saint-Paul (traducere de Nicolae Constantinescu)
Una din marile puteri economice ale lumii contemporane, China modernă s-a ridicat pe umerii a milioane de țărani care au părăsit zonele rurale pentru a deveni muncitori în marile orașe. Peste un milion dintre ei trăiesc în subsolurile insalubre ale Beijingului, făcînd munci prost plătite. Jurnalistul Patrick Saint-Paul, corespondent Le Figaro în China, a trăit alături de acești oameni, a încercat să-i cunoască și să refacă itinerariul celor a căror singură speranță este că vor putea avea cîndva un trai decent.

„Veniți din toate colțurile țării în căutarea unei vieți mai bune, au ajuns în cele din urmă să-și însușească porecla pe care au primit-o: shuzu, «oamenii-șobolani». Am fost să-i întîlnesc în canalele din Beijing. Am trăit, cu intermitențe, alături de ei timp de aproape doi ani: într-o lume interzisă, fără ferestre, fără apă și căldură, luminată de neoane. I-am urmat în satele lor de baștină. M-am dus să văd zecile de milioane de copii pe care i-au părăsit acolo. Pentru că ei sînt încarnarea paradoxurilor chineze. Visul președintelui Xi Jinping, apostolul ideologiei maoiste, este un miraj îndepărtat în țara capitalismului sălbatic. Viața lor e departe de a fi un basm. Dar nu sînt pregătiți să răstoarne sistemul… Propaganda Partidului Comunist, speranța unei vieți mai bune și reînvierea confucianismului au făcut «minuni».” (Patrick Saint-Paul)

Patrick Saint-Paul este din 2013 corespondent în China al ziarului Le Figaro. Anterior s-a ocupat de Sierra Leone (fiind laureat în anul 2000 al Premiului Jean Marin pentru corespondenți de război), Liberia, Sudan, Côte D’Ivoire, Irak, Afganistan, Germania, Israel și Palestina.

Alte titluri în care puteți descoperi cultura și civilizația chineză: volumul de povestiri al scriitorului chinez Su Tong, Soții și concubine, romanele scriitoarei americane Pearl S. Buck, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1938 – Mama, Ogorul și Pavilionul femeilor   ̶̶ , romanele istorice Ultima împărăteasă și Împărăteasa Orhidee ale scriitoarelor americane de origine chineză Anchee Min, dar și cel al scriitorului și cineastului francez de origine chineză Dai Sijie  ̶ Balzac și micuța croitoreasă chineză. Nu în ultimul rînd, vă recomandăm Marea divergență. China, Europa și nașterea economie moderne mondiale, de Kenneth Pomeranz, o contribuție esențială la istoria lumii moderne, precum și cărțile de medicină chineză – de exemplu, Ghid complet de medicină chineză. De la un regim de viață sănătos la prevenirea și tratarea bolilor, de Daniel Reed, sau cele de învățare a limbii chineze – Limba chineză. Simplu și eficient, de Claude Renucci, Li Xiaohan.