TOTUL PÂNĂ LA VOTUL MAJORITAR

Poate că în secolele trecute era hazardat să folosești un sistem de referință ales dincolo de ocean, cum ar fi SUA.  Acest tip de alegere ar fi fost una imposibilă, neproductivă și inexpresivă, atâta timp cât feed backul așteptat s-ar fi împotmolit în grava carență de comunicare în timp util. Poate în trecut nu aveam în clar se înseamnă această carenţă, pentru care astăzi devine cât se poate de explicită, atâta timp cât interactivitatea ne oferă răspunsul instantaneu. Astăzi putem foarte bine să ne dăm seama prin metoda comparativă de ce SUA, de exemplu, este o țară în care lucrurile se întâmplă în afara oricăror inerții de mentalitate, astfel încât promisiunea, indiferent de cât de inabilă și de șocantă poate fi, are toate șansele să se întâmple, să fie pusă în practică dacă votul majoritar a decis să se întâmple așa ceva.

În SUA, în actuala administrație Trump, nu există ”promisiuni de dragul campaniei electorale”, chiar dacă acestea înseamnă demiterea procurorului general (interimar), bulversarea inerției privind excesele migraționiste, ridicarea de ziduri între țări, escaladarea gesturilor șovine, pe fondul tăcerilor populiste din categoria ”mai întâi să o ducă poporul american bine, după care mai vedem noi ce se mai poate face”.

Este bine, este rău?! Iată o întrebare a cărui răspuns nu ne poate decât diviza, nu ne mai poate ține împreună, în generosul proiect al globalizării, a sincronizării eforturilor noastre comune de a aprecia viața ca un bun general, astfel încât sentimentul de solidaritate să nu fie însingurat în solitudinea celui puternic, al celui dezvoltat, în defavoarea celui neajutorat, chiar de incapacitatea acestuia de a înțelege mecanismele civilizației din care face parte.

În mandatele prezidențiale de până la Donald Trump SUA a fost considerată puterea supremă care face ordine, care asigură respectarea regulilor jocului în lumea democrată, fără de care nimic nu s-a putut concepe, atunci când se vorbea despre prezentul și viitorul planetei și nu doar a teritoriului SUA.

Vine miliardarul Donald Trump să le explice americanilor, lăsați acasă de o Americă sulemenită, mult mai interesată de cum arată ea în ochii restului lumii, că este timpul ca cineva să aibă grijă și de ei, că este timpul ca America să se trezească și să recunoască sărăcia în care a fost condamnată să trăiască la ea acasă, în acest început de mileniu III, chiar dacă despre ea se vorbește atât de frumos și de înălțător. America în tot acest timp de însingurare și-a mărit exponenţial cu mișcările politice ale planetei, cimitirele eroilor, a soldaților americani morți pentru că anumite țări ale lumii nu erau obișnuite cu democrația exportată de Casa Albă. Axa: Vietnam – Cambogia- Angola – Afganistan – Kuweit – Iran – Irak – Egipt – Libia – Siria definește de fapt linia de demarcație a gestului american de a nu lăsa lumea să respire în ritmul ei natural, fiind pur și simplu conectată la cisternele de oxigen ”made in USA”, greu de sincronizat după obiceiurile, tradiția și mai ales după nevoile băștinașilor.

Donald Trump vrea să redea americanilor libertatea de a se simți americani nu doar în jurnalele de știri de la CNN sau ABC, ci în primul rând să aibă din nou sentimentul că ei sunt reprezentaţi celui mai puternic stat al lumii, ei sunt americani și la ei acasă, nu doar chinezi, mexicani, arabi și alte nații respectabile, dar care au transformat America în clone ale statelor  lor de origine.  Donald Trump a câștigat pe promisiunea că va reda America americanilor, că aceștia vor reuși din nou să o ducă bine în propria lor țară, acolo unde vor avea locuri de muncă, acolo unde vor avea case, acolo unde vor avea din nou sentimentul mândriei de a arbora drapelul american în fiecare casă de pe teritoriul SUA.

Este adevărat, o astfel de poziție tranşantă intră în coliziune cu sute de mii de file de tratate internaționale, transformă SUA într-o veritabilă adversară a drepturilor și libertăților cetățenești, altele decât ale celor americani.

Ceea ce trebuie să înţelegem noi românii este felul în care poate să fie fructificată un vot majoritar, în ciudat tuturor protestelor de stradă în care populația este lăsată liberă să protesteze până la încălcarea prevederilor legale, moment în care jandarmii restabilesc ordinea publică, din nou și din nou până când totul reintră în normalitatea valorilor democrate. Torul până la votul majoritar.

ADI CRISTI