PMP cere Consiliului Local Iaşi să adopte hotărârea de Unire a României cu Republica Moldova

În anul Centenarului şi în preajma împlinirea a 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, Partidul Mişcarea Populară (PMP) face primul pas spre reîntregire. Astfel, în contextul asumării de către aproape 90 de localităţi din Republica Moldova a unei declaraţii de Unire cu România, consilierii PMP vor solicita Consiliului Local al Municipiului Iaşi semnarea unui document prin care Iaşul să facă pasul hotărâtor pentru cele două ţări, la aniversarea a o sută de ani de la Marea Unire. “Noi, consilierii PMP, dorim să fim primii care să declare în mod public faptul că este momentul ca Republica Moldova să se unească cu România. În cel mai scurt timp posibil vom depune un proiect de hotărâre de Consiliu Local, prin care vom solicita ca municipiul Iaşi să îşi asume declaraţia de unire“, a declarat Violeta Găburici, liderul consilierilor PMP din Consiliul Local Iaşi. Astfel, în urma demersului PMP, municipiul Iasi va fi primul oraş din România care îşi va asuma declaraţia de unire a Republicii Moldova cu România. Restabilirea frontierei României pe malul Nistrului este obiectivul de ţară, asumat de către preşedintele Traian Băsescu şi de către toţi membrii partidului, susţin consilierii locali ai PMP Iaşi. “Nu mai este o noutate faptul că PMP şi-a asumat, ca proiect de ţară, unirea Republicii Moldova cu România. Totodată, în contexul în care în 2007 am iniţiat procedura de înfrăţire dintre municipiile Iaşi şi Chişinău, consider că în preajma zilei de 27 martie, Consiliul Local Iaşi ar trebui să adopte, de principiu, această declaraţie de unire. Prin această acţiune, noi, ieşenii, ne vom reafirma sprijinul şi susţinerea pentru fraţii noştri de peste Prut. În plus, este anul Centenarului, anul în care trebuie să dispară urmările pactului criminal Ribbentrop – Molotov, iar graniţele României Mari să revina pe Nistru “, a declarat, la rândul său, deputatul Petru Movila, preşedintele PMP Iaşi. Până acum, 84 de localităţi din Republica Moldova au semnat Declaraţia de Unire cu România, după cum urmează: Parcova (Edineţ), Ulmu (Ialoveni), Bardar (Ialoveni), Ruseştii Noi (Ialoveni), Puhoi (Ialoveni), Văsieni (Ialoveni), Feşteliţa (Ştefan Vodă), Opaci (Căuşeni), Goteşti (Cantemir), Săseni (Călăraşi), Nişcani (Călăraşi), Sărăţenii Vechi (Teleneşti), Grătieşti (Municipiul Chişinău), Boghiceni (Hînceşti), Codreanca (Străşeni), Floreni (Anenii Noi), Târşiţei (Teleneşti), Măgurele (Ungheni), Răzeni (Ialoveni), Cucoara (Cahul), Băcioi (Chişinău), Meleşeni (Călăraşi), Ordăşei (Teleneşti), Visoca (Soroca), Bădiceni (Soroca), Drăsliceni (Criuleni), Ghiduleni (Rezina), Capaclia (Cantemir), Ursoaia (Căuşeni), oraşul Cimişlia, Vatici (Orhei), Cioreşti (Nisporeni), Horeşti (Ialoveni), Chetrosu (Drochia), Cenac (Cimişlia), Scoreni (Străşeni), Mereni (Anenii Noi), Mălăieşti (Orhei), Negreşti (Străşeni), Tătărăşti (Străşeni), Negurenii Vechi (Ungheni), Călimăneşti (Nisporeni), Micleşti (Criuleni), Gura Galbenei (Cimişlia), Coloniţa (municipiul Chişinău), Călăraşi (Călăraşi), Slobozia Mare (Cahul), Copăceni (Sângerei), Cruzeşti (municipiul Chiăinău), Ciuciuleni (Hânceşti), Tănătari (Căuşeni), Sineşti (Ungheni), Păuleşti (Călăraşi), Peticeni (Călăraşi), Lozova (Străşeni), Recea (Străşeni), Carahasani (Ştefan Vodă), Ciocîlteni (Orhei),  Copceac (Ştefan Vodă), Ţânţăreni (Anenii Noi), Brânzenii Noi (Teleneşti),  Cucurezeni (Orhei), Mitoc (Orhei), Secăreni (Hânceşti), Horodişte (Călăraşi), Buda (Călăraşi), Chircaşeni (Căuşeni), Sireţi (Străşeni), Bolohan (Orhei), Cuhneşti (Glodeni), Sârma (Leova), Aluniş (Râşcani), Vărzăreşti (Nisporeni), Javgur (Cimişlia), Işcălău (Făleşti), Marinici (Nisporeni), Pitușca (Călăraşi), Hirișeni (Teleneşti), Vălcineț  (Călăraşi), Scorțeni (Teleneşti), Sipoteni (Călăraşi), Văleni (Cahul), Brînza (Cahul) şi Colibaşi (Cahul). (Edmond Macri)