Teodor Brates fostul redactor-sef adjunct al programului de Actualitati din Televiziunea Romana in 1989, soseste la sediul Parchetului General din Bucuresti, pentru a fi audiat in dosarul Revolutiei, miercuri 18 aprilie 2018. MARIAN ILIE / MEDIAFAX FOTO

Crainicul de la TVR din timpul Revoluţiei, pus OFICIAL sub învinuire: A fost principalul factor de diseminare a ştirilor false

Teodor Brateş, jurnalist la Televiziunea Română, primul crainic al Revoluţiei, a fost pus sub învinuire de către procurorii Parchetului General, din probatoriu reieşind că acesta a fost „principalul factor de diseminare a ştirilor false” şi care a instalat „psihoza teroristă” în rândul populaţiei.

„Suspectul Brateş Teodor – adjunct al redactorului şef al Redacţiei ”Actualităţi” din TVR – a fost principalul factor de diseminare a ştirilor false, cu caracter diversionist, în acest fel contribuind într-o foarte mare măsură la instalarea psihozei teroriste ce a afectat profund întreaga populaţiei a României (militari şi civili). Mesajele televizate ale suspectului s-au referit la atacuri teroriste asupra obiectivelor militare şi civile, apă otrăvită, clădiri minate, diverse conduite abominabile ale aşa zişilor terorişti, atacuri cu elicoptere, desanturi aeriene, coloane de blindate în deplasare etc. Repetarea acestui gen de dezinformare a făcut ca psihoza teroristă să atingă cote paroxistice şi astfel să constituie principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti, vătămări şi distrugeri petrecute în timpul evenimentelor revoluţionare”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către Parchetul General.

Potrivit sursei citate, procurorii militari au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii faţă de fostul jurnalist.

Miercuri dimineaţă, Theodor Brateş a ajuns în faţa procurorilor militari pentru a da lămuri cu privire la activitatea sa din timpul Revoluţiei de la 1989.

 

„Nu facem nicio declaraţie în această fază a procesului penal, de anchetă, urmărire. Are calitatea pentru care a fost citat de suspect, ceea ce nu are nicio legătură cu vinovăţia. Acuzaţiile sunt cele pe care le ştiţi din comunicatele emise Parchetului General. Urmează să studiem ordonanţa care ne-a fost pusă astăzi la dispoziţie„, a declarat avocatul jurnalistului la intrarea în Parchetul General.

Marţi, procurorii militari au extins cercetările în ceea ce îl priveşte pe fostul preşedinte Ion Iliescu pentru infracţiuni contra umanităţii comise în perioada 27-31 decembrie 1989. În ceea ce priveşte infracţiuni comise în 22-27 decembrie, Klaus Iohannis a avizat cererea procurorilor.

La intrarea în sediul Parchetului, Ion Iliescu nu a făcut declaraţii, însă fostul preşedinte şi-a exprimat opinia pe blogul personal după ce Klaus Iohannis a avizat cererea de urmărire penală.

“În ceea ce mă priveşte decizia preşedintelui Iohannis nu mă surprinde, cu toate că nu văd care este cadrul legal în care se înscrie. Mă surprinde însă faptul că, liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor. De asta au ajuns să ne dea lecţii de democraţie oameni care, în timpul ceauşismului, au tăcut mâlc, asta când nu puneau umărul la costruirea cultului personalităţii lui Ceauşescu.Ştiu că sunt destui cei care nu văd nici acum cu ochi buni faptul că promisiunile cuprinse în Comunicatul CFSN către ţară, scris, cum spuneam, printre gloanţe (atacuri despre care se spune acum că au fost înscenarea noastră!) au fost îndeplinite. Nu poţi face din actul suprem de demnitate al naţiunii române o ”lovitură de stat”, doar pentru că aşa a citit cineva în cartea unul apologet-şi angajat!-al Securităţii. Am spus şi repet: ar fi fost bine dacă am fi avut parte şi noi precum Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia, de o tranziţie negociată. O revoltă populară a născut un vid de putere. Nişte oameni, din cele mai diverse zone ale societăţii, şi de cele mai diverse convingeri politice, au încercat să dea un sens şi o direcţie schimbării. Şi-au asumat nişte responsabilităţi”, a scris Ion Iliescu.

Pe 2 aprilie, procurorul general, Augustin Lazăr, a cerut preşedintelui României încuviinţarea urmăririi penale în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii în cazul lui Ion Iliescu, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), a lui Petre Roman, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României şi faţă de Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României, în dosarul Revoluţiei.

Petre Roman, a declarat atunci, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că este uluit şi revoltat de cererea de urmărire penală solicitată de procurorul general Augustin Lazăr preşedintelui Klaus Iohannis. El se întreabă de ce dosarul Revoluţiei nu face referire la cei care au dat ordin să se tragă asupra oamenilor.

În cadrul Dosarului Revoluţiei, procurorii au anunţat, pe 18 decembrie 2017, că au înregistrat avansări în anchetă, fiind clarificate împrejurările legate de fuga cuplului Ceauşescu din decembrie 1989, dar şi cele legate de declanşarea şi efectuarea diversiunii militare, aceasta fiind cauza numeroaselor decese.

Sursa: Mediafax