Scrisorile de dragoste dintre Constantin Brâncuşi şi Florence Meyer, scrise de-a lungul a două decenii, vor fi scoase la licitație

Scrisorile de dragoste dintre Constantin Brâncuşi şi Florence Meyer, scrise de-a lungul a două decenii, vor fi puse în vânzare pe 4 martie la licitaţia Artmark organizată la Palatul Cesianu-Racoviţă din Capitală.

La licitaţia ”O poveste de dragoste” – Corespondenţa Brâncuşi, precum şi alte hârtii importante din colecţia unui scriitor, preţul de pornire pentru fiecare dintre cele 15 scrisori expediate de Brâncuşi şi semnate fie cu numele său, fie cu pseudonimul de alint Morice este de 1.000 de euro.

Potrivit Artmark, specialiştii apreciază că, datorită conţinutului acestor scrisori, descriptiv de viaţă personală şi nu documentare pentru procesul de creaţie al artistului, acestea nu sunt, conform reglementărilor, clasabile în categoriile patrimoniul naţional cultural şi încurajează instituţiile muzeale să participe la achiziţionarea acestora.

Scrisorile au fost expertizate drept autentice de dr. Radu Varia, membru al mai multor academii, precum Academia Regală a Scoţiei, Academia Europeană de Ştiinţe, Arte şi Litere din Paris, Academia de Arte şi Ştiinţe din Salzburg.

Florence Meyer a fost o dansatoare modernă americană, cunoscută şi pentru pasiunea sa pentru fotografie, realizând celebre portrete fotografice actorilor şi artiştilor vremii. Apropiată şi protejată a lui Man Ray, ea a fost căsătorită cu actorul Oskar Homolka, consacrat în filmele lui Hitchcock.

Licitaţia cuprinde şi o selecţie de hărţi vechi despre Dacia, Transilvania, România şi spaţiul românesc, manuscrise vechi ori miniate, carte veche ori bibliofilă, unele exemplare purtând semnătura olografă a autorilor, precum Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Vasile Labiş, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu sau Mircea Eliade.

De asemenea, sunt puse la vânzare cărţi clasate în patrimoniul naţional cultural, precum cele două provenind din fosta colecţie a diplomatului transilvănean Vasile Stoica – parţial expusă, în anii recenţi, la Muzeul Satului din Bucureşti, la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu şi la Muzeul Ţării Făgăraşului -, retrocedată în 2009 de Muzeul Naţional de Artă al României familiei colecţionarului, anume „Antichităţile Pompeiului” de la 1804, respectiv „Teatrul din Ercolano” de la 1783, conţinând 43 de gravuri ale celebrului gravor Francesco Piranesi.

Printre loturile scoase la vânzare se mai numără „Operele lui Philon Evreul” de Pierre Bellief, din 1588, la preţul de pornire de 600 de euro, „Eroinele Antichităţii” de Ovidiu, din 1552, din colecţia Mihai Beniuc, la 500 de euro, sau post-incunabula lui Bartolomeu Platina din 1530 despre arta culinară, la 1.200 de euro. Aceste lucrări au fost notificate Ministerului Culturii în vederea clasării în patrimoniul cultural naţional. AGERPRES