Adi Cristi
Adi Cristi

CINE PE CINE ÎMPUȘCĂ

Adi Cristi

Adi Cristi

Cine pe cine împușcă?! În plin Festival Internațional ”Poezia la Iași”, în prezența a 90 de poeți ai spațiului  limbii române, la București a început împușcarea de obsesii, reglarea unor rivalități mai vechi pe scara de valori a literaturii române, ajunsă între timp a fi scara de incendiu pe care nu pune nici un picior de pompier, fiind mai mult folosită de amanții fugăriți ai diverselor vendete și vanități rănite.

Marele prozator român Nicolae Breban, aflându-se în plin antrenament în aer liber, înainte de a-și asuma o nouă funcție, aceea de şef al unui consiliu consultativ al Institutului Cultural Român (ICR), nu ezită să facă o serie de afirmații fulminante la adresa fostului șef al ICR, Horia Roman Patapievici, care, alături de Gabriel Liiceanu (și un timp Mircea Cărtărescu) au fost percepuți de opinia publică ca fiind ”intelectualii lui Traian Băsescu”.

Nicolae Breban a încercat, după cum a recunoscut-o, mai apoi, singur, o metaforă neinspirată admițând că dacă H.R. Patapievici ar fi trăit în Polonia (și s-ar fi pronunțat așa cum s-a pronunțat despre poporului român), atunci polonezii cu siguranță că l-ar fi împușcat. Din acest moment isteria a început să inunde spații și cercuri, incitând semeni cu valențe de dușmani însemnați până la moarte.

Cum afirmația nefericită a lui Nicolae Breban, rostită inițial într-o emisiune de la Antena 3, reluată mai apoi într-o ședință a Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, prezidențiată de acad. Eugen Simion, a început să capete aripi specifice ”știrilor transmise după ureche”, a reieșit că Nicolae Breban îI va împușca pe Horia Roman Patapievici și pe Gabriel Liiceanu, lângă care a încercat să se ceară adăugat Andrei Pleșu.  O astfel de metamorfoză mi-a adus aminte de un alt episod construit pe structura ”știrile transmise după ureche”, când la a doua ediție a unui festival al avangardei, organizat la Iași de poetul Daniel Corbu, a exista un moment pe care organizatorii au încercat să-l vizualizeze, printr-o piramidă ”îmbrăcată în ziare”, căreia i s-a dat foc, astfel încât mesajul ce ar fi trebuit recepționat era de fapt o pledoarie a epurării adevăratei literaturi de subcultura care din anii 90 a început să ne inunde. Ceea ce s-a înțeles la București a fost cu totul altceva. Știrea care a început atunci să cutremure televizoarele era acea că la Iași a început pogromul cărților, că Mircea Cărtărescu a ajuns să fie ars la Iași în piețele publice!

Aceeași întorsătură aiuritoare s-a întâmplat și acum cu această penibilă măsluită amenințare, la care au ajuns traducătorii de serviciu, precum că Nicolae Breban  fuge prin București cu pistolul armat, pentru a-i împușca pe Horia Roman Patapievici și pe Gabriel Liiceanu, înspre care fugE non stop Andrei Pleșu, pentru a întregi, la cerere, lotul condamnaților, ca într-o tulburătoare recompunere a Baladei Miorița, unde, de această dată, rolul mioarei năzdrăvane este  interpretat de chiar destinul implacabil al celor împăcați cu moartea, chiar dacă ea este așteptată să vină dintr-un țeavă de armă, în spatele căreia este urmează să se așeze Nicolae Breban, care dă vina pe polonezi. ”Mergeţi la polonezi. Lăsați-l pe H.R. Patapievici să vorbească despre poporul lui Adam Bernard Mickiewicz și a Wisława Szymborska, cum a vorbit despre poporul român (terfelindu-i demnitatea și valorile, găsind în Mihai Eminescu doar esența unui cadavru ținut în debara) și atunci veți citi la mica publicitate din presa de la Warșovia, despre moartea prin împușcare a lui H.R. Patapievici. Despre Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu nu s-a aflat nimic. Încă”.

Să nu fiu și eu răstălmăcit pe considerentul că sunt prieten cu Nicolae Breban. Dacă ar fi existat amenințarea directă, în urma căreia Nicolae Breban și-ar fi dorit să-l împuște pe numitul H.R. Patapievici, aceasta ar fi fost redundantă, atât timp cât până și prezumtiva victimă exclamă întrebător: Îl vedeţi pe Breban punând mâna pe pistol? Categoric, eu nu îl văd! Rămâne totuși o întrebare, acum stingheră și fără autor. Cine vrea să-l împuște pe Horia Roman Patapievici? Poate Mihai Eminescu ?! Sau poate domnul, sau Domnul…

Cu siguranță că nimeni nu vrea să-l împuște pe H.R.P. mult prea bătut de soarta consoanelor. încât să-și mai pună cineva mintea cu el. Dar dacă, totuși, Horia Roman Patapievici ar dori să se împuște singur? Ar fi prea dramatic și chiar neproductiv. Cine a mai văzut ca o „haimana ordinară” să aibă și conștiința valorii? După cum a vorbit despre poporul român sau despre Poetul Național, după cum vorbește despre Nicolae Breban, ne aflăm în situația ciudată în care ne întrebăm: Cine pe cine împușcă?!