𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐄𝐦𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮” 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐡𝐢𝐬̦𝐢𝐧𝐚̆𝐮, 𝐢̂𝐧 𝐭𝐮𝐫𝐧𝐞𝐮

„Ideea spectacolului a apărut în contextul discuțiilor despre cultura rusă și despre responsabilitatea autorilor și impactul operelor create asupra mentalităților și formării opiniei sociale, discuții generate de războiul din Ucraina. Consider că nu interzicerea, ci, dimpotrivă, lectura, relectura, însoțite de analize la rece, de discuții și reflexie pe detalii, ne-ar ajuta să înțelegem ce se întâmplă astăzi și poate am înțelege de ce s-a ajuns din nou la confruntarea dintre două lumi, dintre două modele atât de diferite de organizare a vieții și societății. Pentru un exercițiu de acest fel am ales soarta și opera lui Mihail Bulgakov. După revoluția din 1917, Mihail Bulgakov a rămas în Rusia Sovietică. N-a fost alegerea sa: din cauza că era bolnav de tifos și se afla stare de inconștiență n-a apucat să se refugieze peste hotare, unde au plecat frații și surorile sale. Când și-a revenit, a regretat că a ratat această șansă și a încercat să se adapteze, să se integreze în viața propusă de regimul bolșevic. După mai multe tentative de a obține un pașaport pentru a pleca peste hotare și după mai multe interdicții de publicare, Bulgakov adresează scrisori conducerii statului sovietic, solicitând permisiunea de a pleca din țară. Spre stupoarea sa a fost contactat prin telefon de însuși Stalin. Bulgakov n-a avut curajul să repete rugămintea la telefon. S-a lăsat sedus de oferta lui Stalin de a deveni dramaturgul Teatrului de Artă din Moscova. De această dată a fost o alegere conștientă. Care au fost consecințele pentru destinul personal al intelectualului Bulgacov, cum s-a răsfrânt în textele sale și în ce măsură ne oferă o cheie de răspuns întrebărilor care planează asupra noastră la o sută de ani distanță – încercăm să lansăm o discuție prin această versiune scenică, intitulată „Capcana” după piesa „Fuga” de Mihail Bulgakov.” Petru Hadârcă.