‘Republica Moldova este un stat cu regim parlamentar. Chiar dacă s-a revenit la alegerile directe ale șefului statului, s-a modificat doar modalitatea de alegere a șefului statului, nu și competențele acestuia’, a declarat miercuri, într-un interviu pentru Europa Liberă, președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase.

Acesta a amintit că prin decizia din 4 martie anul curent (de a se reveni la alegerea prin vot direct a șefului statului) Curtea Constituțională nu a modificat niciuna dintre competențele președintelui Republicii Moldova.

Prin urmare, Republica Moldova rămâne un stat parlamentar cu un șef de stat ales prin alegeri directe, a subliniat Tănase.

Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova a amintit că șeful statului are competențe în două domenii majore: în politica de apărare, el fiind comandantul suprem, și în domeniul apărării și securității naționale șeful statului are competențe destul de importante.

De asemenea, președintele Republicii Moldova reprezintă statul în relațiile externe, amintește Tănase, precizând totodată că șeful statului ‘partajează (cu guvernul) aceste atribuții în partea ce vizează exercitarea politicii externe la numirea ambasadorilor.’

Nu în ultimul rând, președintele are un rol în desemnarea premierului, dar și aceasta este ‘o competență a cărei exercitare depinde de o circumstanță foarte importantă: dacă există o majoritate parlamentară sau dacă nu există’.

‘Același lucru îl vom constata și în Lituania, și în România. Președintele desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru, fără a ține cont de opinia majorității doar în cazul în care o asemenea majoritate nu există. Sigur că șeful statului are și alte atribuții, legate de dizolvarea Parlamentului, dar toate aceste atribuții la care m-am referit eu sunt inerente statutului unui președinte de țară cu un regim parlamentar de guvernare’, a explicat Tănase.

Potrivit președintelui Curții Constituționale de la Chișinău, indiferent dacă cineva vine în campania electorală cu ‘mesaje unioniste, pro-europene, sau cu mesaje similare, doar că spre zona fostului imperiu sovietic’, aceste ‘mesaje sunt unele politice, pentru ca oamenii să poată să-și contureze un punct de vedere asupra viziunilor fundamentale ale candidatului privind dezvoltarea și locul țării pentru viitor.

‘Dar nicidecum eu nu le-aș interpreta ca proiecte de politică reală, deoarece președintele nu poate angaja o țară în niciunul din aceste proiecte’, a atenționat el.

Chiar dacă președintele poate iniția un referendum consultativ (și nu decizional), un asemenea exercițiu nu va putea fi exercitat fără participarea parlamentului și guvernului’, a mai spus Alexandru Tănase.