Paratrasnet

  Asemenea unui laț aruncat deasupra cirezii îți simt ochiul căutându-mă și în cele din urmă ștrangulându-mă cu acea înlănțuire, din ce în ce mai fermă în care zbaterea devine fatală… împotrivirea fiind o invitație ascunsă de ochiul vigilent al lumii   Totul e să nu-ți lăcrimeze privirea să rămână senină și neafectată trecând pe deasupra mea neluată în seamă ...

Ochii tăi înverziți mă cuprind în rotundul lor de parcă aș sta întins pe iarbă privind cerul din alb/negru-n color   Brațele mă redau ție sub forma sacrificiului firesc desprins de golul de dinaintea prăbușirii în care gravitația poartă vina căderilor de lacrimi, de ploaie, de mere, când vorbim între noi cu vocile iubirii   De tot ceea ce atinge ...

    Mă ridic în picioare devenind mai înalt decât zborul mai înalt decât pasărea rămasă în urmă decât muntele rămas în urmă trec pe deasupra ochilor stewardesei (neștiind de ce zbor în picioare în dreptul locului meu) Sunt mai înalt decât trupul când îmi ridic mâinile trecând prin tavan ating aerul rece care îmi însângerează degetele care mă face ...

Dacă ar mai încăpea doar puțin aer în mine m-aș ridica cu o palmă deasupra pământului fără ca să zbor… Doar m-aș ridica despărțindu-mă de atingerea tălpilor neavând aripi și nici formă aerodinamică asemenea unui balon ținut de sfoara ascunsă în palmă refuzând ghicitul care mi-ar elibera înălțarea…   Aș fi doar un semn al trecerii mele prin mine prin ...

Rana face parte din mine cum din mine fac parte și eu dezinteresatul străinul care urlă neînțelegând durerea ce-mi arde țipătul la aripi   Prăbușirea în mine devine la rândul ei fiară cu toate răspunsurile sângerând Exist pentru că simt acest amănunt pentru că împreună facem cel mai natural cuplu atunci când hotărâm să cădem sub formă de ploaie de ...

Înconjurat de obsesii mă trezesc cu visele răscolite prădate, răstignite, disperate… Încerc să mă ridic…Trupul nu mă mai ascultă ne mai având picioare ne mai având mâini… Doar abur de respirație sacadată mă simt sau viitor fum (de lumânare aprinsă) pornit înaintea mea, asemenea vestitorilor desenându-mi putința de a mă înălța prin rotocoale lăsate liber să zboare până la dezmembrare… ...

Poemul și-a sfârșit refrenul   din gară pleacă din nou trenul   orașul și-a găsit internul   la moarte feminin e genul   Cartea e gata scoate tu sapa     Strânge găleata grebla și moartea   Vezi te dezbracă din piei de capră   Lasă-te goală când mergi la școală   Nimic nu strigă Cât ne intrigă   Gestul ...

Oprește poemul să urc lângă tine și vezi de mă-ntreabă de ce mă grăbesc atunci îți voi pune flori între cuvinte și multe tăceri să nu rătăcești   Te duce mai apoi pe drumuri cerești cu stele sub formă de albe făclii și nu te-mbrăca nici în poezii goală rămâi morții să-nvii.   Un clopot să bată dar nu a-ngropare ...

  Izbească-se liniștea de pereți Poemul să cadă-n tăcere când masa de lucru se pierde prin aerul putred culcat lângă halba de bere   Mai crede un vers că se scrie mai crede Poemul că este dar nu se întâmplă minunea din piatră lumina nu crește.   E liniștea arsă la aripi e soarele stors de căldură e versul care ...

Dulcea pasăre a tinereții zboară din creangă în creangă până la marginea zării și mai apoi dincolo de parcă am fi condamnați la singurătate la zborul în neunde și fără ochi să-l urmărească…   Am fost până la marginea aripii tânăr și necugetat încrezător în veșnicia apropiată nouă pentru ca mai apoi să cad într-o irecuperabilă stare în care anii ...

Ană, Ana, Ană cresc pe tine haină cum pe ochi cresc spaimă strecurată-n taină chip pentru icoană istovită armă ce mă ține-n palmă vârsta-n flori mă cearnă   Macii să mă crească și să mă descrească trupul să-ți zidească lacrima să pască ochi închiși mă nască ținere de minte arsă în cuvinte lumânări în cruce inima să-ți culce când mă ...

Oprirea în mijlocul versului este la fel de periculoasă ca oprirea în intersecție…   Am oprit speriat neștiind încotro să o iau aveam doar ziduri în față iar între mine și tine exista prăbușirea   Am văzut că peretele nu mai este o opreliște nu mai este un rost al căderii   Te-am văzut cum treci pe lângă mine ca ...

Mă privești când scriu de parcă aș fi în altar unde femeia nu intră (În scris refugiu ar fi sacru de nepătruns…)   Mă privești din exteriorul tăcerii bolborosite asemenea unui vulcan noroios unor tăceri asumate…   Crezi că mă îndepărtez de tine că mă pierzi în nopțile atât de despuiate și de încrâncenate Când de fapt eu te sugrum ...

1.Poem necesar Nu vorbim despre moarte și nici despre naștere…   Despre creștere sau descreștere vorbim   Despre cel care trece și cel care vine vorbim   Să luăm totul de-a gata fără să fim implicați în ceva să luăm stânga la stânga și dreapta la dreapta cum înainte să fie înainte iar înapoi să fie înapoi cum sus să ...

Ana are mere Am pus o Ană să răsară-n mine cum se mai pun semințele-n răsad Și nu am stat mai mult de trei cuvinte când lângă pom s-a ridicat un gard Și astfel în plină tăcere s-a auzit un strigăt tulburat ce n-a vorbit de prune sau de pere istoria de-atunci a tot strigat:   Ana are mere! Ana ...