Paratrasnet

Am avut nevoie de tine, cel viu nu cel din icoană   Cel care se mișcă printre noi cel care nu chipul, ci spiritul îl lasă să ne comparăm dacă suntem ”după chipul și asemănarea ta”.   Tu, Doamne, ai restul de dimensiuni peste cele trei pe care le deține înțelegerea noastră.   Infinitul tău nu ne lasă să fim ...

Întoarce-te la mine clipă căzută pe umerii timpului desfrunzit sau curățat de umbre și flori de câmp am strâns buchetul de mireasă și l-am pus la uscat să fie proaspăt darul meu într-o vreme în care florile au fost interzise cum a mai fost interzisă iubirea alta decât aceea devoratoare de Dumnezeu   Doamne, te iubesc până când focul acesta ...

Începe durerea să mă ia în seamă pe când privirea ta răscolește încăperea după ochii care te prădau de forme și de senzații ispititoare de ceea ce are femeia mai de preț pentru a stăpânii ceea ce se cere a fi stăpânit.   O femeie nu are cum să nu simtă mirosul năucitor al adulmecării zbaterii testosteronului în creierul năvălitorului ...

Arunc peste umăr hlamida de ceață o umbră prelungită în carne din care îmi cresc evadarea, iubito veșnica îmbrățișare de palme   Am mâna ridicată sub formă de zid peste care nu trece nici țipăt, nici șoaptă din piatra de munte pe tâmplă se-nalță durerea iubirii sub crucea de piatră   Exist pentru a fi început de lumină cum tu ...

Iubire mărturisitoare Printre degete ascunsă cautată vrei să fii cu petale peste noi palmele pe trup învii…   vocea șoaptă se prăvale în abisul dintre noi cu ecolul prins în zbor cad pe tine repezi ploi   te arunc din vale-n deal te ridic mai sus de cer și te țin în ochi să treci peste acest ciudat mister   ...

Păstrez tăcerea lucrului primit să fie tulburarea ne-începută neconsumată clipa bucuriei sub ambalaje să se dea pierdută.   Spațiul imens al timpului trecut e doar firimitura celui ce urmează din totul ce a fost necunoscut lumina a-început să fie trează.   Sunt viu și vie mi-e speranța de a rămâne cât să mă ridic să prind de mână cutezanța îndepărtării ...

Întoarce-mă pe dos cum ai întoarce fețele de pernă ai grijă doar să nu-mi împrăștii în neunde durerea mea internă   Vezi inima în zbaterea ei crudă și venele cum îmi străbat deșertul sunt începutul, veșnicul sfârșit din care-a apărut brutal, încetul   Prin mine – scos la suprafață poți să înveți anatomia să mă presări pe iarbă ca pe-o ...

Vibrațiile mă fac să caut bucuriile sunetului solul de pace trimis prin aer invitație la dans și la iubire totală fără de care nu ar mai exista nici o declarație de pace nici un război dezmembrat în porumbei negrii de humă   Se simte în aer o apăsare un călcâi purtător de săgeată și de inimi zdrobită așa cum în ...

Poezia este: …sala de așteptare în care călătorul este tras de mână de privirile tale insistente …   …trenul de pe linia moartă în care ne mai întâlnim uzi leoarcă de ploaie dezbrăcați…   …flacăra care își caută lumânarea   …cântecul cocoșului ce-a fugărit noaptea   …glasul tău pierdut în sunetele plăcerii ca o sumă uriașă pierdută la ruletă   ...

Ploaia trece prin noi cum mai trec gloanțele trasoare (să fie văzute de la depărtări de la adâncimi sau de dincolo de nori)   Ploaia are această putere de a ne aduna unul în celălalt, unul în Unu chircit și de nedezlegat după care se întâmplă cu totul altceva   Răpăit pe creștetul dezgolit ca o piele de tobă întinsă ...

Cu brațul petrecut pe după umeri am încercat să te separ pădurii să te extrag din vorbăria lumii ținând ascunse patima și nurii. Am încercat să te aduc aproape atât cât împărțirea să ne-adune și trupul ți l-am transformat în ape iar ochii i-am ascuns prin cregi cu prune. Erai cât să nu fii la altul Ascunsă piatră prețioasă Te ...

Bătrânele și bătrânii șovăielnici în pași trec umbre pe garduri sfidând răsăritul și ceasul în care cu soarele-n cap ar prinde secunde ce nasc infinitul   Pe pereții albiți și murdari trec umbrele lor bâjbâind Se opresc să-și mai tragă în ei obositoarea stare a pașilor grei   Bătrânele și bătrânii plutesc fragmentat pe toate aleile închise în parc să ...

Mă ataci la baionetă pe când soldații baionete nu aveau!   Mă ataci cu grenade pe când soldații grenade nu aveau!   Nimic altceva de aruncat nu aveau în afara florilor și a lenjeriei intime cu care oricum nu erai îmbrăcată…   Mi-am continuat atacul cuceritor lăsându-mă ocupat până la ultimul centimetru… după care am trebuit să-mi imaginez o nouă ...

Între nimic și nimeni vreau să cred Iertarea naște din uitare   Născut sunt ca să mă întreb când floarea mă transformă-n floare   Pe jos semințele gonesc și vor să aibă vânt sub aripi în mine umbrele îmi cresc petalele mă îngeresc   Cuvânt mă suie pe o cruce fixându-mă sperietoare și ciori alung, alung nălucă în trup se ...

Minciuna poate salvat lumea Oferindu-i alternative de rezervă   A crescut în fiecare din noi o unitate de elită Forța Rapidă cu blazonul Nasul roșu mai lung și mai viguros cât să asigure necesara detașare   Mințim de îngheață apele chiar și în mijlocul deșertului având grijă ca minciuna să nu înșele pe nimeni   să ne facă doar respirabili ...