Paratrasnet

Cu brațul petrecut pe după umeri am încercat să te separ pădurii să te extrag din vorbăria lumii ținând ascunse patima și nurii. Am încercat să te aduc aproape atât cât împărțirea să ne-adune și trupul ți l-am transformat în ape iar ochii i-am ascuns prin crengi cu prune. Erai cât să nu fii la altul Ascunsă piatră prețioasă Te ...

Mă ataci la baionetă pe când soldații baionete nu aveau!   Mă ataci cu grenade pe când soldații grenade nu aveau!   Nimic altceva de aruncat nu aveau în afara florilor și a lenjeriei intime cu care oricum nu erai îmbrăcată…   Mi-am continuat atacul cuceritor lăsându-mă ocupat până la ultimul centimetru… după care am trebuit să-mi imaginez o nouă ...

Între nimic și nimeni vreau să cred Iertarea naște din uitare   Născut sunt ca să mă întreb când floarea mă transformă-n floare   Pe jos semințele gonesc și vor să aibă vânt sub aripi în mine umbrele îmi cresc petalele mă îngeresc   Cuvânt mă suie pe o cruce fixându-mă sperietoare și ciori alung, alung năluce în trup se ...

Minciuna poate salvat lumea Oferindu-i alternative de rezervă   A crescut în fiecare din noi o unitate de elită Forța Rapidă cu blazonul Nasul roșu mai lung și mai viguros cât să asigure necesara detașare   Mințim de îngheață apele chiar și în mijlocul deșertului având grijă ca minciuna să nu înșele pe nimeni   să ne facă doar respirabili ...

Când mi-ai spus că sunt orb încă nu orbisem   Vedeam cum înlăuntrul meu lumina era în exces și poate de aceea țineam ochii strânși ca un pumn încleștat să nu pierd grăuntele de aur   Mult mai târziu orbisem iar tu nu mă vedeai de parcă orbirea mea trecea prin tine însușindu-mă:   asemenea unui tren ce trece prin ...

Vor veni căutătorii să-mi sape adânc în cuvinte   Să-mi scuture versurile bănuind că ascund comorile veșniciei   Așa au făcut-o și altora… Nu vor ezita să arunce molozul rămas în urma căutărilor răscolitoare de trăiri limpeziri ale apusului…   În cele din urmă le voi arăta de unde curge izvorul ascuns în părul tău ondulat după cum avea să-mi ...

Sunt lucruri pașnice, pline de banal cât să treacă neobservate mascând cutezanța: casa, strada, grădina și numărul de la poartă (ce ține în el secretul identității)   Îmi văd gura la locul ei prin gaura cheii și ochii ajutați să vadă exact de complicații mei ochelari (care mă costă cât o mașină second hand)   pieptul păros de sub cămașă ...

  Țin floarea în mână cum Moartea își ține coasa dar nu pentru a pune capăt zilelor ci pur și simplu pentru a o vântura deasupra capului ca pe un steag de luptă marcând cuceririle:   Floarea de Nu mă uita sau floarea de mac, Trandafiru în corola căruia se ascunde măreția:   Mă ridic pe tulpinile lor ca degetele ...

E miez de noapte. Orologiul ar fi trebuit să bată. E vreme de ora exactă. Nu bate nimic. Liniștea-i tăiată de la rădăcină Un fel de tăcere sâsâită, cu degetul la gură. La colț de stradă, felinarul aprins trezește bețivul de serviciu într-un etern monolog:   -Care va să zică, pardon, cât să fie ceasu? (pardon: cât ți-e nasu!) Băiete, ...

Prins pe picior greșit, pe sub pulpană simți umbra cum alunecă sub tine încerci să te separi să nu te doară…   Afară dispariția luminii înseamnă umbră așezară-n goapă când dimineața-i sechestrată-n seară!   Doar din lumină ochiul se adapă și lacrimi stau durerea să înghețe vedem cum ziua-n geam se crapă și-n gură simți doar mere pădurețe   Vrei ...

Rămas pe jos un an durează poate o viață arsă chiar pe rug întors din carte în singurătate…   Scrisă cu mâinile la spate Viața în nimenea nu-ncape Chiar dacă ea ajunge-o carte Cu foile pe ziduri așezate Spate în spate…   Sunt vieți în noi nevizitate rămase-nchise, netrăite mai mult în parte ignorate decât greșite și pierdute   Decât ...

Încercuirea ochiului de către umbră lasă cuibarul să aleagă mormânt rostogolit în tumbă…   Prin sânge viu simt cum îmi umblă furnicătoare stare de de-ntrebare din cântecul ce mă inundă   Șoptesc tăcerile în mine și liniștea urlă afară încercă trupul să-mi dezbine în sfeșnice lacrimi de ceară   Aerul tău respiră-n mine întreținut și dependent mă știu din palma ...

Uliu, șoim sau corb Una dintre cele trei prădătoare mi-a înfipt ghearele în spate…   Ar fi dorit să mă ridice să mă înșface…   Trupul meu mult mai greu decât al unui bivol m-a ținut cu picoarele pe pământ…   Una dintre cele trei temerare cu ghearele încă adâncite în spatele meu și-a dat seama că sunt elefant că ...

Nestemata fascinează uimirea! Ochii pot să fie ceea ce jarul pierde în sine   Sfredelul îmi atinge sângele încălzindu-mi-l, clocotindu-mă…   Simt cum vreau să te strig! Fără nume știut scot din gâtlej doar sunete   Dezarticulate cuvinte renasc onomatopeele…   Lumina din răsărit mă trezește! Fâlfâitul aripilor îmi înalță pleoapele: Zbor sau mă visez pasăre! Târâișul șarpelui mă inundă ...

Mi-ai presărat deasupra capului un pumn de pământ luat din preajma gropii proaspăt săpate…   Un fel de ploaie de țărână m-a umplut și am simțit atunci în locul apei lacrimile celor dispăruți uciși de moarte unul câte unul ca și cum ar fi fost o execuție dictată personalizată: unul câte unul… la marginea morții pregătiți să-și primească pedeapsa   ...